Gorghiu vrea ca litigiile privind mandatele directorilor din companiile de stat să nu mai fie soluţionate în străinătate

„Este greu de înţeles ce fac unele companii de stat din România! Ele încurajează lipsa de încredere în propria justiţie, în instanţele naţionale române. Ca ministră a Justiţiei, nu pot accepta asta. Situaţia de fapt este următoarea: la nivelul contractelor de mandat încheiate între companiile de stat din România şi membrii Consiliului de administraţie/supraveghere/directorate, se introduc clauze arbitrale potrivit cărora eventualele litigii se vor soluţiona de către jurisdicţii arbitrale internaţionale (Viena, Paris, Londra etc). Situaţia trebuie rezolvată. Din raţiuni ce ţin de încrederea în justiţia naţională, dar şi din motive economice. Costurile privind soluţionarea acestor litigii în străinătate sunt ridicate. Vorbim despre: taxe arbitrale, onorarii arbitri, onorarii avocaţi, costuri de deplasare, cazare, traduceri documente”, a declarat Gorghiu, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Justiţiei, scrie Agerpres.

Ea a precizat că, pentru a depăşi problema, în şedinţa de Guvern de joi, a propus un memorandum cu câteva soluţii:

* elaborarea unor materiale care să reflecte situaţia litigiilor în legătură cu executarea contractelor de mandat şi conţinutul clauzelor compromisorii şi comunicarea acesteia către Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), după operaţionalizarea acestei instituţii;

* realizarea de către AMEPIP a unei situaţii centralizate, iar în baza acesteia evaluarea negocierii clauzelor compromisorii, raportându-se la documentul ce integrează politica de proprietate a statului în ceea priveşte întreprinderile publice (a cărei reconfigurare este asumată şi prin PNRR, Reforma 9, Jalonul 440), cu luarea în considerare a eficientizării cheltuielilor bugetare şi a obiectivelor stabilite în PNRR privind guvernanţa întreprinderilor publice;

* completarea, la propunerea AMEPIP şi SGG, a Hotărârii Guvernului nr. 639/2023 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, în sensul inserării obiectivului eficientizării cheltuielilor bugetare între cele urmărite în derularea procedurii de selecţie şi nominalizare a membrilor Consiliului de administraţie sau, după caz, ai Consiliului de supraveghere şi Directoratului, dar şi în negocierea contractelor de mandat cu respectarea principiului libertăţii contractuale.

„Am convingerea că se vor lua măsuri concrete, iar lucrurile se vor schimba în bine. Am încredere în justiţia din România, indiferent că e vorba de instanţe judecătoreşti sau de arbitraj instituţionalizat. Firesc şi corect este ca litigiile ce rezultă din contractele de mandat încheiate de companiile de stat din România să se soluţioneze în ţară”, a subliniat Alina Gorghiu.

La sfârștul lui 2022 și parcursul lui 2023, mai mulți foști membri ai Transelectrica au câștigat la Centrul de Arbitraj de la Viena despăgubiri mari din cauză că instanța a decis că au fost concediați din funcții în mod abuziv. În data de 30 decembrie 2022, Centrul de Arbitraj de la Viena a decis ca lui Oleg Burlacu, fost membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica, să i se plătească despăgubiri de 800.000 de lei. Mai multe detalii aici.

În 2023, Centrul de Arbitraj de la Viena le-a mai dat dreptate și lui Cătălin Nițu, fost membru al directoratului Transelectrica, și lui Constantin Dumitru, fost membru al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica. Mai multe detalii aici și aici.

Alte litigii deschise de foști șefi ai Transelectrica își așteaptă rezolvarea la Centrul de Arbitraj de la Viena. Detalii aici, aici și aici.