„Guvernul a luat o decizie politică. Au intrat în aceeaşi măsură, sub Codul Insolvenţei, şi companiile cu capital de stat şi regiile, decizie pe care niciun Guvern nu a avut curaj să o ia. Insolvenţa era doar pentru mediul privat. Noi am decis să intre pentru că trebuie să existe presiune şi asupra companiilor de stat şi regiilor să se eficientizeze, ăsta este scopul până la urmă”, a declarat joi ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, după o conferinţă pe tema afacerilor.
Potrivit actului normativ, firmele vor putea intra în insolvenţă pe o perioadă de doar un an, spre deosebire de trei ani, cât era termenul în reglementarea anterioară.
„Cererea principală din partea mediului de afaceri era scurtarea termenului. Un an, după părerea mea, este suficient. După perioada de insolvenţă, firma poate trece în faliment, iar falimentul nu trebuie privit ca pe ceva groaznic, ci ca pe un nou început, în sensul că-ţi salvezi din bunurile pe care le mai ai, valoric vorbind, şi poţi să începi un alt business. Nu trebuie să stai trei ani până ai epuizat toţi banii şi să nu poţi începe un alt business”, a spus Grapini.
Legea insolvenţei prevedea că, din momentul declarării insolvenţei, compania nu mai plătea nici cheltuielile curente. Noutatea pe care o aduce Codul Insolvenţei este că, timp de un an, compania va fi scutită de penalităţi şi datorii istorice, însă îşi va achita cheltuielile curente.
„Trei ani să ţii în blocaj o companie care nu-şi plăteşte nici energia, nici taxe, nici CAS, nici datorii istorice e de nesuportat pentru o economie”, a apreciat ministrul.
Întrebată dacă vor fi mai puţine insolvenţe, Grapini a menţionat că şi-a propus să ţină o evidenţă cât mai exactă în piaţă.
„La şase luni erau 97.000 de firme care s-au închis. Noi o să mai închidem firme şi în 2013, 2014 şi 2015, fiind cele care au început insolvenţa în ultimii trei ani. Vrem să nu se mai înceapă insolvenţă în ritmul în care s-a început în ultimii ani”, a arătat ea.
Grapini apreciază că astfel se vor evita insolvenţele trucate, însă nu în totalitate, şi se va reuşi salvarea unor bunuri ale companiilor pentru începerea unui nou business, fără ca economia să stea în blocaj.
Codul Insolvenţei va intra în vigoare după ce se publică în Monitorul Oficial şi va fi trimisă Parlamentului.
„Cred că terminăm în luna octombrie cu toate fazele şi din noiembrie se va putea aplica”, a mai spus ministrul delegat.
Codul insolvenţei a fost aprobat, miercuri, de Guvern, dar ca ordonanţă de urgenţă, nu ca proiect de lege care să intre în vigoare abia după avizul Parlamentului.
Codul insolvenţei a fost lansat de Ministerul Justiţiei, în dezbatere publică, sub forma unui proiect de lege, iar Guvernul a anunţat, înaintea şedinţei de miercuri, că pe agenda actelor normative a fost inclus şi Codul insolvenţei, tot ca proiect de lege.
La finalul şedinţei, însă, Guvernul a anunţat că procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă au fost aprobate prin ordonanţă de urgenţă.
Înaintea şedinţei de guvern, premierul Victor Ponta a afirmat că Guvernul are probleme cu încasările la buget, în primul rând ca urmare a reorganizării ANAF, şi speră ca noul Cod al insolvenţei va combate evaziunea fiscală comisă în ultima perioadă de firme care au intrat în insolvenţă doar pentru a nu plăti taxele la buget.
Proiectul Codului insolvenţei, prezentat de MEDIAFAX în luna iulie şi lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei la începutul lunii septembrie, prevede, printre altele, că pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.
Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori – prin „manipularea” grupelor de vot putând fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor – se introduce un criteriu suplimentar, respectiv 30% din total masă credală.