„Recent ministrul Justiţiei a prezentat primului ministru că în august o pune în dezbatere publică (Legea insolvenţei, n.r.). Ştiu cât aţi cerut să se modifice Legea insolvenţei. Este gata Codul Insolvenţei, a promis ministrul Justiţiei că îl pune în dezbatere în august, conform legii, 30 de zile, şi sper să nu avem o problemă în adoptare. Vrem în primul rând să eliminăm prin Codul Insolvenţei insolvenţele trucate, create aritificial doar ca să nu mai plătească”, a spus Grapini la lansarea Cartei ale a IMM-urilor, care reprezintă o radiografie a situaţiei firmelor mici şi mijlocii din România realizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR).
Ea a prezentat o serie de măsuri pe care Guvernul le-a întreprins în domeniul IMM-urilor, turismului şi mediului de afaceri, amintind de asemenea, de Legea IMM-urilor şi impozitul forfetar.
„Studiul privind o nouă metodă de impozitare pentru unităţile hoteliere este dat la Finanţe, este totul gata, vrem să-l aplicăm de la 1 octombrie. Probabil că dintre cei care nu au plătit nimic la stat timp de 20 de ani şi vor trebui să plătească acum o sumă fixă, vor fi unii care vor ţipa”, a arătat Grapini.
Referindu-se la legea IMM-urilor, nemodificată din 2004, Grapini speră ca aceasta să fie aprobată în septembrie la începerea sesiunii parlamentare.
Pe de altă parte, Grapini a propus Consiliului pentru IMM-uri să realizeze o carte cu produse industriale şi de consum româneşti, menţionând că acestea sunt foarte puţin cunoscute chiar în ţară.
„Sufăr când văd oameni la televizor care spun că nu mai există produse româneşti. Vreau să facem o carte prin care să aducem aceste produse la suprafaţă”, a menţionat Grapini.
Ea a adăugat că măsurile adoptate de Guvern pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri nu au efecte imediate, ci se vor vedea peste câţiva ani.
Potrivitu draftului Codul insolvenţei, obţinut de MEDIAFAX, noua formă va proteja creditorii la începutul procedurii, iar debitorii vor putea cere insolvenţa doar dacă valoarea creanţei este de minimum 90.000 lei, nu indiferent de sumă ca în prezent, iar creditorii vor putea cere insolvenţa debitorilor într-un termen de trei ori mai scurt, de 30 zile.
Principiile enunţate pe care se bazează Codul sunt, printre altele, maximizarea gradului de valorificare a activelor şi a recuperării de către creditori, asigurarea unui tratament echitabil al creditorilor de acelaşi rang, recunoaşterea drepturilor existente ale creditorilor şi respectarea ordinii de prioritate a creanţelor, limitarea riscului de credit şi a riscului sistemic asociat tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoaşterea compensării cu exigibilitate imediată în cazul insolvenţei şi pre-insolvenţei unui co-contractant având ca efect reducerea riscului de credit la o suma netă datorată între părţi sau chiar la zero atunci când, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garanţii financiare.
Conform actualei forme a Codului, insolvenţa debitorului – reprezentând insuficienţa fondurilor pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile – se prezumă atunci când acesta nu a plătit datoria faţă de creditor după 30 de zile de la scadenţă, nu după 90 zile ca în prezent. În acelaşi timp, este menţinut articolul care stabileşte că insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.