Ministrul delegat pentru IMM, Mediul de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, a acordat un interviu AGERPRES, la Târgul Internaţional de Turism Berlin 2013, în care a vorbit despre prezenţa României la manifestarea expoziţională, despre strategiile de promovare a turismului românesc şi impactul de imagine al neaderării la spaţiul Schengen, precum şi despre noile măsuri fiscale care vizează firmele româneşti.
Aţi vizitat standul României la Târgul Internaţional de Turism de la Berlin şi aţi discutat cu reprezentanţii firmelor româneşti din turism. Cum consideraţi că se promovează România în acest an la Berlin şi ce şanse are să atragă un număr ridicat de turişti germani prin participarea la acest eveniment?
Maria Grapini: Primele impresii sunt bune, pe mine mă interesează rezultatele. Sunt un om care vine din domeniul practic şi analizez per total, de la estetică la eficienţă. Dacă vom constata că acest târg ne aduce mai mulţi turişti decât cel de anul trecut, înseamnă că rezultatele sunt bune. Aici sunt expozanţi pe două paliere. Primul este cel guvernamental, care trebuie să promoveze România pe toate căile, pe cale diplomatică, prin acţiuni, prin ambasade, prin partea sa de consilieri, prin reprezentanţe. Al doilea palier este modul în care se promovează fiecare firmă şi depinde cât de profesionist se promovează. Fără teama că se vor supăra firmele pe mine, şi eu participam la târguri internaţionale şi ştiu cât de importantă este modalitatea în care se prezintă fiecare firmă în parte, de la partea scrisă, prin intermediul cataloagelor, până la adresarea directă. Trebuie să fie specialişti care să ştie ce să vorbească, cum să se promoveze. Să nu mănânce, spre exemplu, şi să îl ignore pe vizitator. Standul României arată bine şi sper ca până la sfârşit de târg să reziste, iar fiecare firmă să aibă o fişă de eficienţă.
La Târgul Internaţional de Turism de la Berlin România promovează, în acest an, prin intermediul unor puncte de prezentare distincte, distileriile Bran, ouăle încondeiate, mănăstirile din nordul Moldovei, tradiţia Mărţişorului. Care sunt principalele modalităţi de promovare a turismului românesc?
Maria Grapini: Eu am introdus tradiţia Mărţişorului, iar în ţară a avut mare succes, la cele două aeroporturi internaţionale Otopeni şi Timişoara. La Madrid, ambasadorul ţării noastre în Spania ne-a spus că a fost distribuit în două oraşe. Sper că şi aici, la Berlin, este promovat. Noi am avem câteva zeci de mii de legende ale Mărţişorului. Dar nu ne oprim. Am discutat cu Ministerul Culturii şi Ministerul Educaţiei şi intenţionăm să realizăm o culegere de tradiţii şi legende româneşti care să fie distribuite la toate târgurile, nu numai la cele specializate pe turism. Dorim să realizăm o conexiune între târgurile din celelalte domenii economice şi turism, pentru că turistul este interesat şi de ce produse alimentare sunt, ce poate vizita, ce poate îmbrăca. Trebuie să facem o sinergie între toate ramurile economiei.
Cum afectează neaderarea României la spaţiul Schengen imaginea turistică a ţării noastre?
Maria Grapini: Orice discuţie şi dezbatere pe termen lung a unui subiect politic afectează imaginea unei ţări. Sper să ieşim bine din această discuţie. La fel, din punct de vedere turistic, afectează ca şi în cazul celelalte ramuri. Intrarea în spaţiul Schengen arată o încredere suplimentară pentru turişti şi pentru investitori. Chiar cred că România merită să fie acolo. Nu ştiu care va fi finalul, dezbaterile politice sunt dezbateri politice. Turiştii germani au venit însă şi înainte de 89, şi după 89, înainte de a fi noi în Uniunea Europeană, şi după ce am intrat. Aşadar, nu cred că este o barieră pentru ei să vină în România. Era un plus de imagine, evident, ne-ar fi ajutat, desigur.
Ce strategie aveţi pentru restabilirea relaţiilor cu tur-operatorii germani, cu TUI, Neckermann, în cataloagele cărora destinaţiile turistice din România nu au mai fost promovate în acest an?
Maria Grapini: Aş vrea ca marilor tur-operatori prezenţi la Târgul Internaţional de Turism de la Berlin, care vor purta discuţii cu vicepreşedintele ANT şi cu consilierul meu personal, vorbesc despre TUI şi toate celelalte, să le redăm încrederea că parteneriatele cu ministerul vor fi respectate. Ei au un procent semnificativ de neîncredere pentru că în 2013 nu am mai apărut în cataloagele lor. Nu a fost bine pentru România. În bugetul din 2014 cuprindem acest aspect. Să nu fim prezenţi este un minus în încercarea de a atrage turiştii. Vrem să discutăm şi să afle direct de la mine că se va întâmpla. În 45 de zile vor primi această certitudine, că în 2014 vom aloca buget pentru inserţia în cataloage, dar şi pentru evenimente în Germania. Este ţara numărul unu pe turism şi trebuie să dăm Cezarului ce e al Cezarului. Voi lansa o invitaţie pentru marii tur-operatori. Ieri am avut o întâlnire cu secretarul general al Organizaţiei Mondiale a Turismului, unde România este ţară preşedintă în acest an. Vreau să facem, în iunie, un eveniment mare în România şi îi invit pe toţi tur-operatorii mari acolo. Sper să pot să bugetez astfel încât să aibă şi facilităţi la invitaţie, la participare. Nu vrem să organizăm numai conferinţa, vrem să realizăm un tur al locurilor importante, unde ei să invite turiştii să vină.
Ce estimări sau ce obiective aveţi privind evoluţia industriei turistice româneşti, a numărului de turişti în 2013?
Maria Grapini: Eu am luat din mers acest domeniu. Un an se pregăteşte cu un an înainte. Fac 2013 din mers, dar sper ca cel mai important indicator din turism, numărul de turişti, să crească în 2013. Trebuie să văd cum terminam trimestrul unu. Dacă nu avem o creştere de 15% nu am făcut nimic. Ar trebui să fie o creştere de două cifre, oricum.
Revenind la un subiect ce ţine mai puţin de promovarea turistică şi mai mult de fiscalitatea din sectorul turistic, în ce stadiu se află proiectul introducerii impozitului forfetar?
Maria Grapini: Impozitul nu este forfetar, este în sumă fixă, stabilit în funcţie de indicatori relevanţi, de un venit prezumptiv. Studiul este predat la Ministerul Finanţelor, agreat cu toate asociaţiile din turism. Nu este în funcţie de cifra de afaceri, ci în funcţie de indicatorii relevanţi, aplicabil în orice domeniu, sezonier sau nu, pentru hoteluri, pensiuni, orice tip de unitate. Au reieşit sume mult mai mici decât dacă s-ar plăti 3% din cifra de afaceri. Pe toate grupele, sumele pe care ar plăti-o ar fi mult mai mică decât dacă ar plăti 3% pe cifra de afaceri, pe venituri şi cheltuieli corect calculate, sau 16% pe profit corect calculat. Scopul este să eliminăm evaziunea, dar să şi protejăm şi angajaţii. Am propus un coeficient de scădere a sumei fixe, dacă există angajaţi cu carte de muncă. Din iulie va fi introdus, dacă va fi aprobat de Guvern.