Grecia a ratat cu jumătate de miliard de euro ţinta de venituri stabilită cu FMI

Ziarul Kathimerini a scris, la 25 mai, că încasările din colectarea taxelor pentru primele 20 de zile ale lunii au fost cu 20% sub nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut.

Bank of America Merrill Lynch estimează că guvernul Greciei ar putea rămâne fără bani la începutul lunii iulie.

După alegerile din 17 iunie, „troica” – Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană – „va constata mai mult ca sigur că Grecia a rămas în urmă în mai şi iunie”, comentează economistul şef al Berenberg Bank, Holger Schmieding, citat de Bloomberg.

„Dacă în Grecia va ieşi un guvern dispus să coopereze (cu instituţiile financiare internaţionale – n.r.), troica va recalibra probabil programul în funcţie de noua poziţie financiară a statului”, consideră analistul.

Grecii se pregătesc să meargă la urne pentru a doua oară în şase săptămâni. Votul ar putea determina dacă ţara va rămâne sau va pleca din zona euro. La alegerile din 6 mai, care nu au rezultat într-o coaliţie de guvernare, partidele care se opun măsurilor de austeritate convenite în acordul cu UE şi FMI au înregistrat scoruri fără precedent, alimentând temerile că statul ar putea părăsi blocul monetar.

Indicele principal al bursei de la Atena a scăzut cu 26% din 6 mai, în timp ce moneda euro s-a depreciat cu 4,8% faţă de dolar.

Evaziunea fiscală creşte în Grecia în medie cu 0,2% din PIB în perioade apropiate alegerilor, deoarece colectarea taxelor încetineşte în absenţa supravegherii directe a politicienilor, iar administraţia de stat efectuează mai puţine controale fiscale, potrivit unui studiu publicat anul trecut de economişii Spyros Skouras şi Nicos Christodoulakis (fost ministru de Finanţe), profesori la Universitatea de Economie şi Afaceri din Atena. Cei doi au analizat 13 scrutinuri electorale din perioada 1974-2009.

„Nu cred că s-a schimbat ceva fundamental, în ultimii doi ani, în modul de funcţionare a sectorului public. Populaţia reacţionează la stimuli, iar când ştiu că probabilitatea să fie sancţionaţi pentru evaziunea fiscală este scăzută, vor ocoli şi mai mult taxele”, consideră Skouras într-un interviu pentru Bloomberg.

Fondul European de Stabilitate Financiară a anunţat pe 9 mai că va distribui către Grecia, până la sfârşitul lunii iunie, 5,2 miliarde euro. Din această sumă, statul elen a primit în luna mai 4,2 miliarde euro pentru a face plăţi către BCE. Miliardul rămas va fi deblocat în funcţie de necesităţile financiare ale ţării.

Astfel, chiar dacă alegerile din 17 iunie vor rezulta în formarea unui guvern cu majoritate parlamentară, prima „treabă” a noilor miniştri va fi să remedieze pagubele cauzate în buget de campania electorală.

Ministrul interimar de Finanţe Giorgios Zanias, numit luna trecută, a cerut birourilor de colectare a taxelor să-şi îmbunătăţească performanţele. El a afirmat că principala prioritate a sa ca ministru de finanţe ar fi colectarea veniturilor la buget.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a fost criticată dur în Grecia după ce a afirmat, într-un interviu pentru ziarul britanic The Guardian, că mulţi greci încearcă tot timpul să scape de taxe.

Perspectiva revenirii la drahmă îi descurajează probabil pe unii contribuabili de la achitarea taxelor în euro, aceştia preferând să plătească mai târziu, cu tot cu penalităţi, într-o nouă monedă naţională, după ce aceasta se va fi devalorizat simţitor.

Potrivit ţintelor din acordul cu UE şi FMI, Grecia trebuie să-şi reducă deficitul bugetar în acest an la 7,3% din PIB, de la 9,3% în 2011, şi să-şi coboare deficitul primar, care exclude plăţile în contul dobânzilor datoriei de stat, la 1% din PIB, de la 2,4%.

Deşi colectarea veniturilor a fost puternic sub estimări în primele patru luni, deficitul guvernului central s-a plasat cu 1,9 miliarde euro sub ţintă, o veste bună pentru viitorul guvern, potrivit economistului şef al EFG Eurobank Ergasias, Platon Monokroussos.