Executivul de la Atena caută alternative la un al treilea pachet financiar din cauza reticenţei statelor din zona euro de a asigura noi fonduri, precum şi din cauza condiţiilor care ar însoţi o astfel de facilitate.
Din 2010, Grecia a încheiat acorduri de împrumut de 240 miliarde de euro cu UE şi FMI şi ar putea avea nevoie de încă 10 miliarde de euro.
Acceptarea măsurilor de austeritate cerute de troica creditorilor externi pentru un nou împrumut ar putea fi dificilă politic pentru guvern.
În consecinţă, una dintre variantele luate în calcul de MInisterul Finanţelor este înfiinţarea unui vehicul financiar special, cu directori din partea statului elen şi a creditorilor externi, care să emită obligaţiuni garantate cu activele imobiliare.
Aceste obligaţiuni ar putea fi folsite pentru a accesa mai multe fonduri prin Mecanismul European de Stabilitate, fondul de urgenţă al zonei euro. Parlamentele statelor din zona euro ar putea aproba astfel mai uşor noile finanţări pentru Grecia, iar în unele cazuri avizul nici nu va mai fi necesar.
O altă variantă analizată ar permite investitorilor să cumpere acţiuni ale vehiculului financiar special, urmând ca o parte a fondurilor să fie destinată acoperirii deficitului de finanţare. Această opţiune are avantajul că nu ar creşte îndatorarea deja ridicată a statului elen şi ar putea fi pusă în aplicare mai uşor din perspectivă politică. Nu există, însă, certitudinea că vehiculul special ar atrage investitori, notează Kathimerini.
Reprezentanţii creditorilor internaţionali au revenit duminică la Atena pentru un nou audit al finanţelor publice şi al reformelor. Evaluarea va fi determinantă pentru deblocarea unei noi tranşe de împrumut de 1 miliard de euro, în cadrul celui de-al doilea plan de salvare al ţării convenit în februarie 2012.