Dacă situaţia ţării se îmbunătăţeşte anul viitor şi nu vor apărea noi turbulenţe, se va înregistra o creştere de cinci miliarde de euro a împrumuturilor, în timp ce rata de expansiune a creditării este estimată la 2%, potrivit oficialilor din sectorul bancar al Greciei.
Evoluţia industriei bancare depinde de finalizarea negocierilor privind eliberarea unei noi tranşe din pachetul de asistenţă financiară acordat Greciei, de momentul în care obligaţiunile guvernamentale elene vor fi incluse în programul de achiziţii de active al Băncii Centrale Europene, ceea ce ar permite Greciei să testeze pieţele cu o emisiune de obligaţiuni în a doua parte a lui 2017 şi de modul în care vor reveni banii în depozitele bancare.
În lipsa unor progrese în aceste domenii, mult dorita expansiune a creditării în 2017 ar putea fi subminată.
Previziuni similare erau anunţate şi pentru 2014 şi 2015, dar turbulenţele şi incertitudinile majore au compromis revenirea la normalitate.
Fluxul net de credite a fost pe roşu în ultimele 78 de luni, iar valoarea împrumuturilor care trebuiau achitate a depăşit-o pe cea a creditelor acordate. Creditarea a scăzut cu aproximativ 60 de miliarde de euro, de la 257,47 miliarde de euro, la sfâşitul lui 2010, la 197,76 miliarde de euro în octombrie 2016.
Împrumuturile către companii au scăzut de la 130 de miliarde de euro, în decembrie 2010, la 93 de miliarde de euro, în octombrie 2016, în timp ce creditele acordate gospodăriilor s-au redus de la 119 miliarde de euro în urmă cu şase ani la 91 de miliarde de euro.
Principalele condiţii pentru relansarea creditării în 2017 sunt: îmbunătăţirea climatului economic, restabilirea încrederii şi decizia companiilor de a majora investiţiile şi achiziţiile de active, susţin oficialii din sectorul bancar al Greciei. Aceste evoluţii depind de finalizarea negocierilor privind eliberarea unei noi tranşe din pachetul de asistenţă financiară acordat Greciei şi de momentul în care obligaţiunile guvernamentale elene vor fi incluse în programul de achiziţii de active al Băncii Centrale Europene, arată oficialii.
Creditorii eleni trebuie să îndeplinească o serie de ţinte trimestriale privind reducerea împrumuturilor neperformante impuse de Banca Centrală a Greciei, în caz contrar riscând să fie amendate.
Băncile greceşti se chinuie să facă faţă efectelor celei mai mari crizei economice postbelice şi a celei mai mari restructurări a unei datorii suverane din istorie. În acest context, băncile greceşti s-au angajat să îşi cureţe bilanţurile prin deprecieri de active, vânzări şi acorduri de servicii cu managerii care gestionează active cu probleme.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.