Vineri, preşedintele BCE, Mario Draghi, a semnat decizia de revocare a derogării care permitea ca obligaţiunile guvernamentale greceşti să fie acceptate drept garanţii pentru finanţare, chiar dacă aveau un calificativ junk (nerecomandat pentru investiţii), scrie Agerpres.
Decizia va intra în vigoare în data de 21 august, la o zi după ce Atena va finaliza al treilea program de asistenţă financiară, în valoare de 86 de miliarde de euro.
Deoarece Grecia nu va mai fi în programul de ajustare, criteriile pentru acceptarea derogării nu se vor mai aplica, a precizat BCE.
Ca rezultat, creditorii eleni vor apela mai mult la finanţarea de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei, care este mai scumpă decât cea acordată de BCE.
Băncile din Grecia au dat asigurări că şi-au luat măsuri de precauţie şi intenţionează să acopere pierderea accesului la finanţarea ieftină a BCE prin piaţa interbancară şi piaţa de obligaţiuni secundară.
Conform estimărilor, creditorii eleni vor trebui să-şi asigure lichidităţi de aproximativ patru miliarde de euro, la un cost care va fi cu cel puţin 1% mai ridicat pe pieţe.
Şi statul elen şi oamenii de afaceri vor fi afectaţi de pierderea accesului la finanţarea ieftină acordată de BCE deoarece se vor majora costurile de împrumut, a avertizat recent guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, Yannis Stournaras.
În operaţiunile de refinanţare pe termen mai lung ale BCE, creditorii eleni au împrumutat peste opt miliarde de euro.
Principalele bănci din Grecia au o prezenţă importantă şi pe piaţa din România.