Grecia: Banii din privatizări nu vor mai fi folosiţi pentru reducerea datoriei

Decizia ar putea tensiona şi mai mult relaţiile dintre noul Guvern elen condus de Alexis Tsipras şi creditorii internaţionali care vor ca Atena să folosească veniturile din privatizare pentru a-şi reduce datoria imensă. În prezent, datoria Greciei se situează la 315 miliarde de euro sau 176% din PIB, un nivel considerat nesustenabil de mulţi analişti şi care nu poate fi rambursat în totalitate.

‘Va exista un nou fond suveran de sănătate şi veniturile vor fi utilizate pentru a finanţa politicile sociale ale Guvernului şi pentru a sprijini sistemul de asigurări sociale’, a declarat Nadia Valavani. Oficialul a adăugat că noua legislaţie va fi prezentată în următoarele săptămâni, iar Agenţia de Privatizare din Grecia (HRADF) va fuziona cu Agenţia proprietăţilor statului (ETAD), fiind înfiinţat un nou organism.

Guvernul se opune vânzării unor active cheie dar a fost forţat să-şi modereze abordarea din cauza negocierilor cu UE, BCE şi FMI pentru un nou pachet de asistenţă financiară.

Atena a promis că nu va anula complet privatizările şi va reanaliza doar câteva tranzacţii.

Câştigurile din privatizare au fost dezamăgitoare, ridicându-se la doar trei miliarde de euro de la înfiinţarea HDRAF în 2011, deşi iniţial obiectivul era de 22 miliarde de euro.

Un comitet parlamentar elen a aprobat marţi nou conducere a HDRAF: preşedinte va fi Asterios Pitsiorlas, un om de afaceri implicat în sectorul turismului, în timp ce Antonis Leoussis, fostul şef al diviziei imobiliare a Alpha Bank, va deveni director general.

Temerile investitorilor străini privind situaţia din Grecia au crescut după ce noul Guvern de la Atena a anunţat recent îngheţarea privatizării activelor de stat.

Luna trecută, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Atena, Gabriel Sakellaridis, a anunţat că Grecia nu mai este interesată de privatizarea celor mai mari porturi ale ţării, Pireu şi Thessaloniki.

Şi directorul general al firmei canadiene Eldorado Gold, Paul Wright, a sosit recent la Atena pentru a discuta cu noul Guvern elen situaţia minelor pe care le controlează în regiunea Halkidiki.

Ministrul elen al Energiei, Panagiotis Lafazanis, a anunţat că noul Guvern elen se va opune legal exploatării minei de aur operate de grupul canadian Eldorado Gold în nordul Greciei, unul din cele mai mari proiecte de investiţii străine din ţară.

‘Suntem împotriva investiţiei de la Skouries şi vom folosi toate măsurile legale posibile pentru a sprijini poziţia noastră. În orice situaţie, îi vom sprijini pe toţi angajaţii minelor’, a declarat Panagiotis Lafazanis, în Parlamentul de la Atena.

Mina de aur operată de Eldorado Gold în nordul Greciei a fost unul din proiectele intens mediatizate ale fostului Guvern elen şi era considerat un test care ar putea demonstra că Atena poate proteja interesele investitorilor străini faţă de protestele localnicilor.

Opozanţii proiectului minei de aur din regiunea Halkidiki consideră că exploatarea ar cauza pagube ireparabile pentru mediu, contaminând apa freatică şi poluând regiunea cu substanţe chimice nocive precum plumb, cadmiu, arsenic şi mercur. În schimb, fostul Guvern de la Atena susţine că proiectul va crea sute de locuri de muncă, în condiţiile în care rata şomajului în Grecia este cea mai ridicată din Europa (25,8% în luna octombrie 2014).

În România, Eldorado Gold este implicată în exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, judeţul Hunedoara.