Sesizarea a fost depusă miercuri de două persoane private, printre care un fost judecător al Consiliului de Stat şi în prezent avocat, apropiat, potrivit presei, de partidul de dreapta Noua Democraţie, care s-a exprimat pentru ‘DA’ la scrutin, guvernul fiind pentru ‘NU’.
Autorii sesizării cer Consiliului de Stat să anuleze referendumul deoarece organizarea sa, în opinia lor, încalcă Articolul 44, Alineatul 2, din Constituţie, conform căruia nu se poate face apel la referendum în chestiuni privind ‘finanţele publice’.
Alegătorii vor trebui să răspundă duminică la întrebarea: ‘Trebuie acceptată propunerea înaintată de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional în cadrul reuniunii Eurogrup de la 25 iunie?’. Propunerea a fost făcută publică de guvern pentru care alegătorii să o cunoască.
Un alt argument invocat de iniţiatorii sesizării este că întrebarea este prea complicată şi ‘tehnică’ pentru alegători.
Respingând aceste argumente, 12 avocaţi, majoritatea dintre ei apropiaţi ai stângii, au depus joi un memoriu la Consiliul de Stat, care va fi de asemenea analizat vineri, susţinând că referendumul priveşte ‘suveranitatea naţională’.
Consiliul de Stat ar urma să-şi facă publică decizia vineri seară.
Premierul Alexis Tsipras, liderul stângii radicale Syriza, le-a cerut alegătorilor să respingă noile măsuri economice pe care creditorii le-au propus guvernului la 25 iunie, pentru ca, în opinia sa, Atena să poată fi în măsură să negocieze mai bine ulterior planul de ajutor.
De cealaltă parte, Noua Democraţie, socialiştii din PASOK şi formaţiunea de centru-stânga To Potami fac campanie pentru ‘DA’, adoptând poziţia creditorilor. Aceste partide au asimilat un vot favorabil la referendum cu dorinţa de a continua orientarea ‘europeană’ a Greciei.