UPDATE Grecia a ales „stânga”. Ce urmează pentru Europa

Grecii au contribuit duminică la victoria istorică a partidului stângii radicale, Syriza, cu speranţa de ‘a lăsa austeritatea în urma lor’, a afirmat Alexis Tsipras, primul lider european ales ca urmare a respingerii explicite a politicilor dificile impuse de UE membrilor săi după criză, comentează AFP.

Primul discurs al noului om forte al Greciei nu a permis o definire clară a intenţiilor sale. Declaraţiile au fost ambigue: ‘verdictul poporului înseamnă sfârşitul troicii’, a afirmat el iniţial, referindu-se la experţii UE, BCE şi FMI care de patru ani dictează Greciei o politică de austeritate, în schimbul unui împrumut în valoare de 240 de miliarde de euro, destinat să salveze ţara de la faliment, scrie Agerpres.

Câteva minute mai târziu însă, el s-a arătat mai conciliant, declarând că noul guvern ‘va fi pregătit să colaboreze şi să negocieze pentru prima dată cu partenerii noştri o soluţie justă, viabilă, durabilă, care să fie benefică pentru toţi’.

Partenerii europeni ai Atenei şi-au manifestat temerile în perspectiva unei victorii a partidului Syriza.

Grecia: Tsipras va negocia cu finanţatorii o ‘nouă soluţie viabilă’
     
Liderul partidului stângii radicale Syriza, Alexis Tsipras, a declarat duminică seară că ‘poporul grec a scris istorie’ şi ‘lasă austeritatea în urma lui’ după ce a oferit formaţiunii sale victoria în alegerile parlamentare, transmite AFP.

‘Este un semn important pentru Europa care se schimbă’, a adăugat Alexis Tsipras în faţa miilor de persoane adunate în faţa Universităţii din Atena. ‘Verdictul poporului grec înseamnă sfârşitul troicii’, structura de supervizare a economiei elene, condusă de UE, BCE şi FMI, şi care s-a angajat din 2010 să îi împrumute aproximativ 240 de miliarde de euro în schimbul unui sever program de austeritate.

În plus, el a anunţat că vrea ‘să negocieze’ cu finanţatorii internaţionali ai ţării o ‘nouă soluţie viabilă care să fie benefică pentru toţi’, scrie Agerpres.

‘Noul guvern va fi pregătit să colaboreze şi să negocieze pentru prima dată cu partenerii noştri o soluţie justă, viabilă, durabilă, care să fie benefică pentru toţi’, a declarat Alexis Tsipras. El a mai afirmat că nu va exista nicio ‘confruntare’ şi că Grecia ‘va decepţiona toate Casandrele din interiorul şi exteriorul ţării’ care mizează pe un eşec.

Grecia: „Fără promisiuni iluzorii”, cere preşedintele Bundesbank partidului Syriza
     
Preşedintele băncii centrale germane, Jens Weidmann, a îndemnat partidul stângii radicale Syriza, câştigător detaşat al legislativelor desfăşurate duminică în Grecia, ‘să nu facă promisiuni iluzorii’ concetăţenilor săi, scrie AFP.

‘Aşteptările mele nu sunt cu siguranţă hotărâtoare, dar sper că noul guvern grec nu va face promisiuni iluzorii pe care ţara nu şi le poate permite’, a declarat Jens Weidmann pentru postul public de televiziune ARD.

De asemenea, el şi-a exprimat speranţa că ‘vor fi tratate problemele structurale din administraţie, finanţe publice, dar şi din economie’, după primele rezultate parţiale care indică un larg avans al partidului Syriza.

Scrutinul este supravegheat cu mare atenţie de partenerii europeni ai Atenei, îngrijoraţi din cauza dorinţei Syriza de a renegocia ‘cu fermitate’ enorma datorie a Greciei şi a sfida în mod inedit programele de austeritate impuse de Uniunea Europeană.

În legătură cu o eventuală reducere a datoriei Greciei, Jens Weidmann a reamintit că ‘au avut loc deja două’. ‘Pentru mine, este important ca finanţele publice greceşti să fie consolidate pe termen lung. Atât timp cât nu este cazul, o nouă reducere a datoriei va oferi numai un răgaz temporar’, a subliniat el.

Pentru viitorul apropiat, Jens Weidmann a apreciat că Grecia ‘va continua să rămână tributară unui program de ajutor’. Aceasta implică faptul că ‘angajamentele (Atenei faţă de creditorii săi) să fie respectate’, a adăugat preşedintele Deutsche Bundesbank.

Syriza, în pragul majorităţii absolute, caută aliaţi
     
Partidul stângii radicale din Grecia, Syriza, a obţinut duminică o victorie foarte clară asupra partidului conservator aflat la putere, rămânând în pragul majorităţii absolute, o situaţie care îl obligă să găsească sprijin pe viitor, comentează AFP.

Cele două partide cu care este posibilă o alianţă sunt foarte diferite: proeuropenii de centru stânga din Potami (Râul) şi Grecii independenţi, naţionalişti.

Ambele au avertizat deja că refuză să participe la un guvern unde celălalt este prezent.

To Potami (Râul)
Înfiinţat în aprilie 2014, partidul proeuropean doreşte să reprezinte în Grecia drumul bunului-simţ. El a reuşit să se afirme, obţinând doi eurodeputaţi, din totalul de 21 pentru Grecia, la alegerile pentru Parlamentul European desfăşurate în mai.

Fondatorul său este o fostă vedetă de televiziune, Stavros Theodoroakis, care împărtăşeşte cu Syriza convingerea că este necesară o renegociere a datoriei Greciei, însă fără preţul ieşirii din zona euro.

‘Vom sprijini eforturile depuse pentru menţinerea Greciei în Europa’, a declarat Stavros Theodoroakis duminică, după ce partidul său s-a clasat la egalitate cu formaţiunea de inspiraţie neonazistă Zori Aurii, pe locul al treilea, cu 17 deputaţi.

În perioada campaniei, el a afirmat că dacă, ‘potrivit sondajelor, 55% dintre greci vor ca Potami să participe la guvernare, nu vom amâna acest moment’.

Pentru Stavros Theodoroakis, trebuie să aibă loc o discuţie legată de problema datoriei Greciei ‘şi nu este vorba doar de o problemă greacă’.

Duminică însă, el a atras atenţia că nu va participa la un guvern care include ‘antieuropeni’, referindu-se foarte clar la Grecii independenţi.

Grecii independenţi (ANEL)

Partidul a fost înfiinţat în plină criză, de Panos Kammenos, 49 de ani, un disident din Noua Democraţie a actualului premier conservator, Antonis Samaras.

În decembrie, acest partid puternic marcat la dreapta şi foarte suveranist a ajutat obiectiv Syriza să obţină alegerile parlamentare care l-au adus duminică la putere, abţinându-se să voteze pentru candidatul la preşedinţia ţării prezentat de Samaras.

Acest blocaj a antrenat dizolvarea parlamentului de la Atena.

Publicitatea de campanie a formaţiunii ANEL îl arăta pe Kammenos într-un magazin de modelism, dând sfaturi unui băieţel cu numele de Alexis cum să se joace trenuleţul său electric.

De asemenea, Kammenos a acuzat în timpul campaniei că persoane apropiate guvernului Samaras au încercat să mituiască doi dintre deputaţii săi pentru a-i convinge să voteze în favoarea candidatului la preşedinţie.

ANEL ar fi mulţumit să facă parte dintr-o coaliţie condusă de Syriza, însă nu este sigur că invitaţia va veni. În orice caz, Panos Kammenos a menţionat duminică seară că respinge ideea de a guverna alături de Potami.

Grecii independenţi vor dispune de 13 locuri în viitorul Parlament, mai precizează AFP.

Cum arată Grecia acum?

După şase ani de mari probleme, economia şi situaţia socială din Grecia nu arată deloc bine. Republica Elenă a fost ţara europeană cel mai dur lovită de criză şi nu puţini pun adâncirea problemei pe programele de austeritate agreate cu Troika – Fondul Monetar Internaţional/Comisia Europeană/Banca Centrală Europeană. Popularitatea din acest moment a partidului lui Tsipras vine tocmai din retorica acestuia anti-austeritate.

Fosta coaliţie de partide marxiste, maoiste, troţkiste şi ecologiste a avut o ascensiune fulminantă cu mesajul său anti-establishment. În alegerile din 2009, SYRIZA obţinea 4,6% din voturi. Apoi a luat 17% din voturi în alegerile anticipate din mai 2012 – în urma cărora a eşuat formarea unei majorităţi parlamentare – şi 27% din voturi în iunie 2012, când a devenit partid, la doar un procent în spatele partidului liberal-conservator Noua Democraţie, care şi-a asumat derularea acordului cu Troika în condiţiile agreate.

Grecia a pierdut un sfert din PIB între 2009 şi 2013 şi a raportat o creştere modestă anul trecut, dar care îi face pe cei de la CE să susţină că îşi revine. Rata şomajului a ajuns de la 8% la 26% – şi 57% în rândul tinerilor -, iar rata sărăciei aproape că s-a dublat. Înainte de 2008, Grecia s-a îndatorat masiv, la costuri mici, cheltuia pentru asistenţa socială ca o ţară vest-europeană, dar cu o evaziune fiscală de ţară est-europeană.

Criza economică a fost exacerbată de criza statului, care a fost prins în 2008-2009 cu o datorie publică foarte ridicată şi deficite bugetare enorme, chiar şi în comparaţie cu alte state care rulau deficite excesive la acel moment. Statul elen ajunsese în incapacitatea de a se mai finanţa de pe pieţe, aşa că în 2009 a semnat un acord de împrumut cu Troika (ce a tot fost extins până a ajuns la 240 de miliarde de euro), care avea ataşate condiţii de implementare. Acestea au vizat, în principal, reducerea deficitului public, lucru care s-a făcut pe spatele grecului de rând, care a trebuit să plătească taxe mult mai mari sau să se pensioneze mai târziu, printre altele. Chiar şi cu aceste măsuri, Grecia n-a reuşit să-şi reducă deficitul, pentru că a fost strivită de uriaşa datorie publică.

Deficitul este în continuare foarte ridicat, 12% din PIB – cea mai mare parte a banilor merg pe plata dobânzilor -, iar datoria publică a crescut de la 109% din PIB, în 2008, la 175% din PIB în 2013, date Eurostat. Asta s-a întâmplat în ciuda tăierii unei părţi din datoria deţinută de investitorii privaţi în 2011, astfel că s-a ajuns la situaţia în care peste trei sferturi din datoria publică a Greciei este deţinută sau garantată de celelate state europene, prin diverse mecansime de finanţare. Pe de altă parte, din banii împrumutaţi de Grecia au fost salvate de la faliment băncile locale, cele mai lovite de haircut-ul din 2011.

Cu toată criza, statul grec joacă un rol mai mare în economie decât o făcea în 2008. Ponderea încasărilor din PIB a crescut de la 40% la 47%, şi s-a arpopiat foarte mult de media europeană – spre comparaţie, în România statul încasează sub 32%), în timp ce cheltuielile au crescut de la 50% la 59% din PIB.

Soluţia lui Tsipras?

Pe acest fond, SYRIZA susţine că, odată ajunsă la guvernare, va spune adio austerităţii, prin renegocierea acordului de împrumut.

Ce vrea Tsipras să obţină exact din această renegociere nu este clar, dar declaraţiile sale arată că intenţionează o restructurare a datoriei publice. Această restructurare nu se poate obţine decât printr-un acord politic la nivelul UE sau printr-un act unilateral al Greciei. În primul caz, statele din zona euro care au garantat pentru Grecia vor trebui să acopere din bugetele de stat datoria pe care Grecia nu o va mai returna. Contribuabilul din Grecia, Franţa sau Italia va trebui să plătească. În cel de-al doilea caz, Grecia nu-şi mai plăteşte datoriile şi intră în default. Băncile greceşti nu vor mai primi finanţare de la BCE şi, posibil, intră în faliment, caz în care întregul sistem financiar şi de plăţi al Greciei se duce de râpă. Tratatul UE nu permite expulzarea Greciei din Uniunea politică sau din cea monetară, dar Grecia s-ar putea nevoită să renunţe de una singură la euro şi să se întoarcă la drahmă.

De posibilitatea ca cel de-al doilea scenariu să devină real îl acuză Antonis Samaras, actualul premier, pe Tsipras. În ultimul miting electoral, de vineri, Samaras a făcut apel la greci să nu lase un dezastru ca SYRIZA să preia puterea în Grecia şi să ducă ţara la ruină.

De cealaltă parte, Tsipras susţine că nu are nicio intenţie să renunţe la euro, ci doar la austeritate, „care nu este înscrisă în tratatele europene”. Potrivit tratatelor, însă, orice ţară europeană poate rula un deficit public de 3% din PIB, regulă care nu a fost respectată de multe ţări în trecut şi nici măcar în prezent.