Grecia extinde taxele pe proprietate în zona terenurilor agricole
Ambele proiecte au fost susţinute de coaliţia de guvernare formată din partidul de centru-dreapta Noua Democraţie şi de formaţiunea de centru-stânga PASOK.
Premierul Antonis Samaras, preşedintele Noua Democraţie, a fost însă nevoit să-i retragă sprijinul politic unui parlamentar, care a votat împotriva proiectului privind taxele pe proprietate, potrivit Wall Street Journal.
Astfel, guvernul se mai poate baza pe 153 de voturi dintre cei 300 de membri ai legislativului, la puţin peste un an după ce şi-a început mandatul cu o majoritate de 26 de voturi.
Noul sistem de taxe pe proprietate vizează locuinţele, spaţiile comerciale, terenurile vacante, terenurile agricole şi cele cu destinaţie sportivă, guvernul sperând să atragă venituri suplimentare de 2,6 miliarde euro pe an.
Noua legislaţie elimină de asemenea o măsură controversată introdusă în 2011 la presiunea creditorilor străini, când Grecia a impus o taxă suplimentară pe proprietate, percepută de furnizorii de energie electrică pe facturile de curent pentru a maximiza colectarea. Taxa a fost considerată un succes de guvern şi de „troica” creditorilor internaţionali, însă a fost puternic contestată de societatea civilă.
Preţurile de pe piaţa imobiliară din Grecia au scăzut cu 32% de la începutul crizei, în urmă cu patru ani, potrivit datelor băncii centrale de la Atena. Trendul va continua anul viitor, deşi oficialii eleni se aşteaptă la revenirea economiei pe creştere.
Având în vedere că creditele ipotecare aflate în situaţie de neplată au ajuns la 24% din soldul total de ipoteci, guvernul este îngrijorat că apariţia unui val de executări ar trage în jos piaţa imobiliară deja aflată la pământ. Astfel, parlamentarii au adoptat sâmbătă şi prelungirea interdicţiei pe prescrierile de ipoteci.
Interdicţia se aplică numai în cazul proprietăţilor cu o valoare de până la 200.000 de euro şi gospodăriilor cu un venit net anual de sub 35.000 euro. Totodată, valoarea totală a activelor totale, imobiliare şi lichide, ale debitorului nu trebuie să depăşească 270.000 euro, iar depozitele bancare, acţiunile şi obligaţiunile deţinute nu pot depăşi 15.000 euro.