Creditorii fac presiuni asupra autorităţilor de la Atena să stabilească datele până la care vor avea loc privatizările activelor de stat, scrie Agerpres.
Una din condiţiile impuse Greciei de creditori în schimbul celui de-al treilea pachet de asistenţă financiară este înfiinţarea unui Fond de privatizare, de 50 de miliarde de euro (54,8 miliarde de dolari). Fondul va fi utilizat pentru recapitalizarea băncilor elene, iar banii rămaşi vor fi reinvestiţi în Grecia de Guvernul de la Atena şi vor fi folosiţi pentru reducerea datoriei. Fondul va fi supervizat de autorităţile europene.
Reprezentanţii UE, BCE şi FMI negociază săptămâna aceasta cu autorităţile de la Atena condiţiile pentru acordarea celui de-al treilea pachet de asistenţă financiară, în valoare de până la 86 miliarde de euro (93 miliarde de dolari). Negocierile tehnice sunt aşteptate să se finalizeze pe 12 august, iar acordul final până pe 18 august.
La precedentele acorduri instituţiile internaţionale au stabilit Greciei ţinte ambiţioase de privatizare, care nu au fost îndeplinite.
Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) – principalul acţionar al băncilor elene – este instituţia care s-a ocupat de recapitalizarea acestor instituţii. Piraeus Bank, Alpha, National Bank of Greece şi Eurobank, care împreună controlează aproximativ 91% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional care, în cadrul precedentelor programe de asistenţă financiară pentru Grecia, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curăţarea sectorului bancar elen.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.