Grecia încearcă să formeze un Guvern de uniune naţională

În urma victoriei la limită, liderul Noii Democraţii (ND), Antonis Samaras, în vârstă de 61 de ani, s-a angajat la formarea unui Cabinet de uniune naţională cu o direcţie proeuropeană, în lipsa obţinerii majorităţii.

„Poporul grec a votat pentru ca Grecia să rămână în (zona) euro, ţara nu are niciun minut de pierdut. Nu putem continua cu o ţară în derivă”, a declarat Samaras după ce l-a învins pe Alexis Tsipras, în vârstă de 37 de ani, liderul Syriza (stânga radicală).

Numeroşi oficiali străini şi-au exprimat imediat uşurarea şi au anunţat că doresc să continue să susţină masiv această ţară de 11 milioane de locuitori, devenită „bolnavul” Europei.

Parisul, Bruxelles-ul şi chiar Berlinul au dat deja semne de o posibilă relaxare, cel puţin în privinţa termenelor memorandumului, planul de austeritate negociat cu creditorii internaţionali în schimbul unui ajutor financiar

„Vom continua să susţinem Grecia ca membră a familiei UE şi zonei euro”, au declarat împreună preşedinţii UE Herman Van Rompuy şi al Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso, în cadrul summitului G20 de la Los Cabos, în Mexic.

Bursele asiatice, primele care s-au deschis, au salutat imediat votul din Grecia, începând şedinţa cu o creştere clară, iar euro redresându-se. Bursa din Atena a înregistrat, la deschidere, o creştere de până la 6,9% la primele schimburi.

ND a învins cu 22,66% din voturi, obţinând 129 de mandate din totalul de 300, urmat de Syriza cu 26,89% şi 71 de mandate şi de Pasok, potrivit rezultatelor oficiale.

„Un verdict sub forma unui suspin de uşurare”, titra cotidianul de centru Kathimerini, în timp ce Ta Nea, de centru-dreapta, cerea pe prima pagină „Un Guvern, imediat!”.

În opinia politologului John Loulis, „este vorba despre un vot de frică faţă de ieşirea din zona euro şi nu despre o susţinere reală a reformelor”. „Guvernul va fi fragil, fără o mare bază populară, ţara riscă să aibă doar un răgaz”, a declarat el pentru AFP.

O polarizare foarte clară a adus beneficii ND şi Syriza, partidul comunist KKE înregistrând o scădere istorică, iar partidul neonazist Chryssi Avghi (Zori de Aur) consolidându-şi poziţia, cu 18 mandate de deputat.

Aruncând ţara în incertitudine, provocând o exasperare în Europa şi suspendarea plăţii a 2,6 miliarde de euro din ajutor, precedentul scrutin de la 6 mai nu a condus la formarea unei mjorităţi sau unei coaliţii de guvernare.

Între timp, Grecia pare că se află pe malul prăpastiei falimentului, indicatorii săi fiind pe avarie: un PIB în scădere cu 6,5%, un şomaj de 22,6%, o adevărată hemoragie cotidiană de retragere a depozitelor bancare şi conturi publice care ar putea fi goale până la jumătatea lui iulie.

Samaras a trecut fără întârziere la sarcina de a forma un Guvern de „uniune naţională”, demarând un maraton politic care poate dura aproximativ zece zile.

În virtutea unui „mandat exploratoriu” încredinţat de către preşedintele Republicii Carolos Papoulias, el urmează să încerce să formeze un „Guvern care să se bucure de încrederea Parlamentului”.

În cazul în care eşuează, jocul de poker politic va continua, condus de această dată de către Alexis Tspiras, liderul Syriza. Acesta a exclus până acum orice alianţă, optând pentru opoziţie.

Curtat de către Samaras, căruia i-ar aduce mandatele necesare în vederea formării unei amjorităţi absolute în Parlament, liderul Pasok Evanghelos Venizelos a condiţionat participarea de cea a Syrizei şi altor formaţiuni.

„Miza majoră a acestui scrutin fiind formarea unui Guvern proeuropean, nu există altă posibilitate decât o coaliţie între dreapta şi socialişti”, a declarat pentru AFP Thomas Gerakis, analist politic şi director al Institutului de sondaje Marc.

În cazul în care Venizelos îşi va menţine poziţia, reapare spectrul unui impas politic. Şeful statului va încerca, pentru ultima oară, să obţină o înţelegere, lucru care poate dura mai multe zile.

Samaras se prezintă drept garantul menţinerii Greciei în zona euro, el dorind totodată să renegocieze „memorandumul”, planul de austeritate negociat cu creditorii internaţionali în schimbul ajutorului financiar.

În decurs de doi ani, un ajutor masiv, în valoare totală de 247 de miliarde de euro – două împrumuturi în valoare de 110 şi, respectiv, 130 de miliarde de euro până în 2015 şi o ştergere a datoriei în vaoare de 107 miliarde -, a fost acordat Greciei, echivalând o dată şi jumătate cât PIB-ul ţării.

„Termenii compromisului, de semnat până în septembrie, vizează o prelungire suplimentară de doi ani, din 2014 şi până în 2016, a asanării bugetare”, a declarat pentru AFP un fost consilier al fostului premier Lucas Papademos, care a condus un Guvern de uniune naţională