Grecia: întrebări şi răspunsuri

Ca şi la loterie, se aplică principiul „validitatea informaţiilor nu este garantată”. În cazul în care alegerile din Grecia din 17 iunie nu vor consfinţi o alianţă guvernamentală viabilă sau dacă noul regim va respinge programul de austeritate, vor apărea întrebări precum cele la care am căutat un răspuns.

Poate Uniunea Europeană să excludă Grecia din Zona-Euro, în cazul în care guvernul elen nu va respecta măsurile de austeritate asumate iniţial?

Nu, din punct de vedere legal, excluderea nu este posibilă. Tratatele europene stipulează că statutul de membru al Uniunii Monetare este definitiv.

Poate Uniunea Europeană lăsa Grecia să intre în faliment?

Grecia s-a obligat contractual să aplice măsurile de austeritate şi reducerile bugetare până la sfârşitul lunii iunie. Dacă noul guvern va respinge planul, atunci UE poate stopa creditele de urgenţă destinate Atenei. Cel târziu în luna iulie, Grecia nu ar mai fi în măsură să-şi acopere datoriile şi să plătească salariile. Statul ar intra în faliment.

Poate Grecia evita falimentul?

Grecia ar putea încerca să încaseze în continuare ajutoarele de urgenţă de la UE şi FMI şi, în paralel, să negocieze noi credite. Aceste noi negocieri ar exclude din start statele membre ale clublui zero, iniţiatoarele Fondului de Salvare.

Poate Banca Centrală Europeană interveni pentru a evita falimentul Greciei?

Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea cumpăra un pachet mare de acţiuni emise de statul elen, pentru a alimenta lichidităţile greceşti. Banca a investit însă peste 50 de miliarde de euro în „hârtii fără valoare”. BCE ar mai putea pune la dispoziţia băncilor elene capital, pentru ca acestea să împrumte statul. Un astfel de „program de necesitate” nu ar funcţiona însă pe termen lung, întrucât finanţarea unui buget public prin BCE nu este permisă de Tratatele Europene.

Ar putea Grecia să se auto-excludă din Zona Euro?

În cazul în care Grecia nu ar mai primi, într-adevăr, nici un ban din Fondurile de Salvare, atunci ar fi obligată să renunţe la moneda unică şi să introducă o alternativă monetară. În caz contrar, statul nu ar mai fi în măsură să plătească salariile şi ajutoarele sociale. Noua monedă ar fi puternic depreciată în raport cu Euro, probabil cu 30 până la 50 de procente. Sistemul monetar elen ar trebui adaptat la noua monedă.

Strict legal, ar fi necesar ca Grecia să părăsească numai o secundă Uniunea Europeană pentru a readera imediat, fără a mai folosi moneda unică. Tratatul de la Lisabona prevede doar o ieşire din întreg spaţiul comunitar, nu însă doar o excludere din „zona Euro”.

Ce efecte ar avea ieşirea din zona Euro a Atenei pentru creditorii internaţionali?

Grecia nu şi-ar mai putea îndeplini obligaţiile faţă de investitorii străini, dar nu ar mai putea apela nici la credite interne. Băncile elene ar cădea, rând pe rând, pentru că au acordat împrumuturi masive statului. Şi Banca Central Europeană deţine numeroase acţiuni emise de statul elen, care nu ar mai avea nici o valoare. Pierderile înregistrate de BCE ar trebui acoperite din fondurile alimentate de contribuabilii europeni. Multe bănci private din zona Euro ar resimţi efectele, salvarea lor depinzând, în final, de guvernele din ţările de origine.

Cum ar reacţiona pieţele de capital în cazul în care Grecia ar ieşi din Zona Euro?

Grecia şi a ei nouă monedă, din start depreciată, nu ar putea vinde nici un fel de acţiuni investitorilor. Riscurile ar fi incomensurabil de mari. De abia când investitorii ar manifesta încredere faţă de noul guvern, ar reintra în joc acţiunile emise de statul elen.

Ce se întâmplă cu economia greacă?

Pe termen lung, produsele greceşti ar deveni mai ieftine, în afara ţării. Concediile în Grecia şi Metaxa, de exemplu, ar fi mai accesibile în Germania. Rămâne de văzut, cine ar decide să îşi petreacă vacanţa în Grecia, î ţară grav marcată de criză. Importurile în Grecia s-ar scumpi puternic. Refacerea economiei ar dura foarte mult. Greu de apreciat este situaţia energiei, pentru că Grecia este dependentă de furnizorii străini de petrol şi gaze.

Ar mai depinde Grecia de ajutorul extern?

În calitatea de membru al UE, care nu aparţine însă de zona Euro, Grecia ar fi îndreptăţită să primească ajutoare de la Bruxelles şi credite de la Fondul Monetar Internaţional. Condiţiile pentru aceste ajutoare nu ar fi mult diferite de cele stabilite în prezent. Susţinere din actualele Fondurile de Ajutorare nu ar mai fi însă accesibilă în cazul Greciei.

Cât de mare este pericolul unei „epidemii” pentru statele ameninţate de criză?

Aici aprecieriele sunt cum nu se poate mai diferite. Unii economişti sunt de părere că efectele ieşirii Greciei din zona Euro ar fi controlabile pentru restul membrilor din „Clubul Euro”. Alţii însă avertizează asupra pericolului unei repetării a crizei financiare mondiale din 2008. Dacă, după „şocul Grecia”, investitorii nu ar mai cumpăra nici obligaţiuni spaniole, italieneşti sau portugheze, atunci întreaga Zonă Euro ar intra sub presiune. „Zidul ignifug” ridicat până acum însumează 800 de miliarde de euro. Sumă ce ar putea acoperi, în caz de nevoie, necesarul actual al Spaniei. Dacă şi în Italia ar începe declinul, fondurile ar fi insuficiente.

Ar putea fi luate cu asalt băncile greceşti?

În ultimele luni, grecii şi-au retras miliarde din economiile depuse la băncile din ţară. În cazul în care s-ar concretiza ieşirea Greciei din Zona Euro, toţi grecii vor încerca concomitent să îşi lichideze conturile de economii. Băncile ar intra în faliment. Pentru a evita o asemenea situaţie, statul ar trebui să limiteze sumele ce pot fi ridicate, să închidă granieţele şi să controleze strict circulaţia capitalului.

În plus, există teama de o reacţie în lanţ. Cetăţenii cu economii din Portugalia, Spania, Italia şi alte ţări ar putea intra în panică şi ar lua cu asalt băncile, pentru a-şi lichida conturile. Atunci băncile s-ar prăbuşi.

Introducerea unui nou sistem monetar în Grecia, ar necesita mai multe săptămâni. În 2003,reforma monetară din Irak, coordonată de Statele Unite ale Americii a necesitat aproape trei luni, timp în care s-au tipărit noile bancnote şi au fost transportate, sub strictă supraveghere, pe teritoriul întregii ţării.