Grecia nu are nevoie de ştergerea datoriei şi de asistenţă financiară suplimentară – oficial elen

‘Înţelegem foarte, foarte bine cât de dificil este pentru fiecare guvern să accepte ştergerea unei părţi din datoria Greciei … Noi nu solicităm o ştergere a datoriei. Putem rezolva problema fără a-i împovăra suplimentar pe partenerii noştri instituţionali’, a afirmat Venizelos, într-un interviu acordat Reuters, la New York.

Economia Greciei este în al şaselea an de recesiune, rata şomajului a ajuns la aproape 28%, iar şomajul în rândul tinerilor se apropie de 60%.

‘Vorbim aici de potenţialul unei generaţii pierdute’, a declarat oficialul elen, adăugând că cel mai mare risc pentru Grecia îl reprezintă perspectiva unei explozii sociale, dacă cetăţenii greci vor fi forţaţi să îndure noi măsuri de austeritate.

‘Nu este posibil să implementăm noi măsuri fiscale. Nu este posibil să impunem noi reduceri ale pensiilor şi salariilor în sectorul de stat’, a avertizat Venizelos.

Acesta a dat asigurări că Grecia nu caută ştergerea unei părţi din datorie, ci îşi poate acoperi necesităţile de finanţare prin revenirea pe pieţele de obligaţiuni anul viitor şi prin renegocierea scadenţelor şi dobânzilor actualei datorii a ţării.

Venizelos a apreciat că datoria publică a Greciei, de 330 miliarde de euro, este modestă comparativ cu cea a Germaniei, Italiei şi Franţei, dar asta exclude mărimea economiei elene în ansamblu, care este una din cele mai mici din UE.

Şi premierul elen Antonis Samaras şi-a exprimat speranţa luna aceasta că ţara va reveni pe pieţele de obligaţiuni în 2014, pentru a-şi finanţa deficitul.

Grecia nu a emis obligaţiuni pe termen lung din 2010 şi, în prezent, plasează titluri de trezorerie pe şase luni, pentru a rezista până la plata tranşelor din pachetul de asistenţă financiară.

Întrebat dacă Grecia va reuşi să revină pe pieţele de obligaţiuni în 2014, premierul elen a răspuns: ‘Desigur’.

Excedentul bugetar a ajuns la 1,1 miliarde de euro în primele şapte luni din 2013, în timp ce datoria Greciei se ridică la 321 miliarde de euro şi ar urma să ajungă la 176% din PIB până la sfârşitul acestui an.

Produsul Intern Brut al Greciei este în declin din trimestrul trei al anului 2008. Deşi Grecia a beneficiat în ultimele luni de creşterea optimismului privind viitorul ţării, după ce temerile privind ieşirea din zona euro s-au atenuat, economia arată puţine semne de redresare, iar rata şomajului a ajuns, în luna mai, la nivelul record de 27,6%.

Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de aproximativ 100 miliarde de euro.

Şeful Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a afirmat recent că zona euro probabil va adopta în luna noiembrie o decizie privind al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia, după ce inspectorii internaţionali finalizează evaluarea situaţiei ţării.

Potrivit autorităţilor elene şi oficialilor FMI, Grecia va avea nevoie de alte 10 – 11 miliarde de euro, începând din a doua jumătate a lui 2014 şi până în 2015.