Grecia nu va plăti FMI tranşa de 1,5 miliarde de euro. „Cum să plătim când băncile au fost sufocate?” – Tsipras

Grecia trebuie să plătească marţi către FMI 1,54 miliarde de dolari, până la ora 24.00, dar nu dispune de aceste fonduri, în lipsa programului de sprijin de 240 de miliarde de dolari din care mai are de primit 7,2 miliarde de euro.

Dacă guvernul de la Atena nu transferă la noapte, până la ora 1:00, tranşa de 1,6 miliarde de euro scadentă către Fondul Monetar Internaţional, Grecia va deveni prima ţară occidentală care intră în default în raport cu instituţia financiară de la Washington de la înfiinţarea acesteia, cu 71 de ani în urmă.

Ultima ţară care a intrat în default faţă de FMI este Zimbabwe, în 2001.

Ratarea unei plăţi către FMI poate avea consecinţe grave. Grecia va pierde imediat accesul la resursele Fondului şi, dacă disputa nu va fi rezolvată, ar putea pierde, într-un final, drepturile de vot şi statutul de membru al FMI.

FMI a anunţat deja că nu va exista vreo perioadă de graţie pentru Grecia. Directorul executiv al Fondului, Christine Lagarde, va informa imediat board-ul executiv privind intrarea Greciei în default, ceea ce ar putea avea consecinţe inclusiv în ceea ce priveşte clauzele de default din acordurile în baza cărora statul elen a primit împrumuturi de la celelalte guverne din zona euro.

‘Este posibil ca, după ce au sufocat băncile, creditorii să aştepte plata către FMI ?’, s-a întrebat prim-ministrul la postul de televiziune ERT. El a adăugat totuşi că, ‘imediat ce se hotărăsc să renunţe la sufocare, vor fi plătiţi’.

Premierul elen, Alexis Tsipras, a afirmat luni seară că referendumul pe care îl organizează duminică reprezintă pentru greci o modalitate de a fi ‘mai bine înarmaţi pentru continuarea negocierilor’ cu creditorii, potrivit AFP.

‘Opţiunea noastră este să rămânem în zona euro (…), mesajul (către creditori) este că guvernul grec va continua să se afle la masa negocierilor a doua zi după referendum’, a declarat Alexis Tsipras în cursul unui interviu de o oră la postul naţional de televiziune Ert.

El a răspuns ‘la tentativa de intimidare’, în opinia sa, din partea liderilor europeni care, luni dimineaţă, au atras atenţia că ‘nu’ la referendum înseamnă ‘ieşirea Greciei din zona euro’.

Pentru Alexis Tsipras, dacă votul negativ va câştiga, aceasta va însemna că guvernul va fi ‘mai bine înarmat pentru a negocia cu creditorii’ şi a tempera măsurile dure de austeritate, scrie Agerpres.

Cu câteva ore mai devreme, cancelarul german, Angela Merkel, afirmase că, dacă guvernul elen va solicita reluarea negocierilor, ‘evident, nu ne vom opune’.

‘Referendumul trebuie să conducă la continuarea negocierilor (…), obiectivul nostru este ca el să permită să fim mai bine înarmaţi pentru continuarea negocierilor’, a declarat Alexis Tsipras, subliniind că, dacă votul pozitiv va câştiga, nu va mai rămâne premier cu orice preţ.

‘Nu sunt un prim-ministru care să rămân în funcţie de ninge sau de plouă’, a răspuns la o întrebare despre eventuala sa demisie, după ce a dat asigurări că ‘vom respecta verdictul poporului grec’.

BCE a respins majorarea finanţării băncilor greceşti cu şase miliarde de euro (surse)

Banca Centrală Europeană a respins, duminică, cererea Greciei vizând majorarea cu şase miliarde de euro a plafonului liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinat băncilor greceşti, dar cu toate acestea a promis că va menţine deschisă această linie până la referendumul din 5 iulie, au declarat pentru Reuters surse din interiorul BCE.

În ultimele zile, deponenţii greci s-au grăbit să-şi retragă economiile din bănci, ceea ce a majorat şi mai mult presiunile la care este supus sistemul bancar elen, după ce premierul Alexis Tsipras a anunţat, sâmbătă, organizarea unui referendum având ca temă ultima ofertă de acord făcută Greciei de către creditorii săi.

Îngrijorată de nivelul mare al retragerilor de fonduri, Banca Centrală a Greciei a cerut duminică consiliului guvernatorilor BCE să adauge alte şase miliarde de euro la linia de finanţare de urgenţă destinată băncilor greceşti, care în prezent este plafonată la 89 de miliarde de euro.

‘Cererea venită de la Banca Centrală a Greciei a fost una privind majorarea ELA cu şase miliarde de euro. Recomandarea supusă aprobării BCE era semnată de guvernatorul Băncii Centrale a Greciei. După cererea privind organizarea referendumului şi eşecul discuţiilor nu putea fi adoptată o decizie diferită’, a declarat o sursă din apropierea discuţiilor.

BCE păstrează controlul asupra finanţării băncilor greceşti, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul finanţării de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE.

Agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service estimează că deponenţii greci au retras peste opt miliarde de euro din băncile elene numai în ultimele două săptămâni, iar, de la finele lunii noiembrie şi până în prezent, depozitele private din băncile greceşti au scăzut cu 44 de miliarde de euro până la nivelul de 120 de miliarde de euro.

Premierul elen Alexis Tsipras a anunţat, duminică, impunerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital, limitând retragerile zilnice de numerar la 60 de euro. În plus, băncile elene vor fi închise până în 6 iulie, fiind afectate şi sucursalele băncilor străine din Grecia.

S&P retrogradează Grecia la ‘CCC-‘ din cauza referendumului

Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s (S&P) a coborât luni ratingul Greciei la ‘CCC-‘, apreciind că decizia Atenei de a recurge la referendum este un semnal prost pentru ‘stabilitatea economică’ a ţării, anunţă AFP.

‘Decizia Greciei de a organiza un referendum asupra propunerilor creditorilor este un semn suplimentar că guvernul Tsipras va privilegia politica internă în detrimentul stabilităţii economice şi financiare şi al achitării datoriei’, a subliniat agenţia S&P într-un comunicat.