Grecia nu va reuşi să obţină veniturile din privatizare prevăzute pentru acest an, de două miliarde de euro – presă

Noul guvern de stânga a oprit unele privatizări, când a venit la putere în 2015, dar le-a relansat în ianuarie, ca parte a acordului semnat cu creditorii internaţionali. Al treilea pachet de asistenţă financiară obţinut, în iulie, de Grecia (în valoare de 85 de miliarde de euro) prevede un program masiv de privatizare. Banii obţinuţi vor fi folosiţi la achitarea împrumuturilor primite pentru recapitalizarea băncilor şi pentru finanţarea investiţiilor. În ultimii cinci ani, Grecia a obţinut din privatizări 3,5 miliarde de euro.

Speranţele de a obţine din privatizări venituri de două miliarde de euro în acest an se diminuează rapid, deoarece proiectele cheie, care ar fi contribuit semnificativ la realizarea acestui obiectiv, sunt amânate. Ţinta iniţială de 3,5 miliarde de euro pare acum un vis.

Singura certitudine până acum sunt contractele de 1,5 miliarde de euro încheiate de Agenţia de Privatizare din Grecia (HRADF) cu firma germană Fraport pentru aeroporturile regionale (1,23 miliarde de euro) şi cu firma chineză Cosco pentru Piraeus Port Authority (280 milioane de euro). Toate celelalte proiecte care ar putea aduce venituri semnificative sunt controversate.

De exemplu, dezvoltarea vechiului aeroport din Atena – Elliniko – este puţin probabil să aducă venituri anul acesta, în ciuda optimismului afişat de ministrul elen de Finanţe, Euclid Tsakalotos. Guvernul încă nu a ajuns la un acord cu ofertantul preferat.

Singurele proiecte care ar putea aduce venituri la buget în 2016 sunt Aeroportul Internaţional din Atena (AIA) şi compania elenă de telecomunicaţii OTE. Dar Ministerul Infrastructurii se opune vânzării AIA, în timp ce, în cazul OTE, costurile politice pentru Guvern sunt apreciate ca fiind prea dure.

Desigur, în timpul procedurilor de evaluare a acordului de asistenţă financiară, Executivul elen va fi sub presiunea creditorilor pentru a finaliza unele privatizări cheie. În acest context, negocierile privind Aeroportul Internaţional din Atena ar putea începe în următoarele zile, reprezentanţii TAIPED şi ai acţionarilor canadieni fiind decişi să ajungă la un acord în următoarele luni. Dacă se ajunge la un acord, veniturile vor depăşi probabil 200 milioane de euro.

De asemenea, Guvernul examinează situaţia participaţiei de 10% deţinută la OTE, care ar putea aduce venituri statului dacă nu sunt realizate celelalte privatizări. Valoarea participaţiei de 10% este estimată la 300 milioane de euro, alţi 200 milioane de euro urmând să ajungă la Institutul de Asigurări Sociale (IKA).

Este puţin probabil ca în acest an statul să obţină venituri din alte proiecte, cum ar fi vânzarea companiei de cale ferată Trainose, a celei de mentenanţă a materialului rulant, Rosco, a portului Thessaloniki şi a firmei Egnatia Odos.

Luna trecută, Grecia a amânat termenul limită pentru vânzarea companiei de cale ferată Trainose şi a celei de mentenanţă a materialului rulant, Rosco, pentru a acorda potenţialilor investitori mai mult timp pentru pregătirea ofertelor, a informat Agenţia de Privatizare din Grecia.

Termenul limită pentru depunerea ofertelor iniţiale pentru Trainose era stabilit luni, 21 martie, dar Agenţia de Privatizare din Grecia l-a extins până în 15 aprilie. De asemenea, termenul pentru ofertele angajante a fost extins de la 26 aprilie la 31 mai.

Printre potenţialii licitatori pentru Trainose se află grupul chinez de transport maritim Cosco, compania italiană de căi ferate şi firma rusă RZD.

De asemenea, Agenţia de Privatizare din Grecia a extins termenul pentru depunerea de oferte angajante pentru compania de mentenanţă a materialului rulant, Rosco, de la 2 martie la 31 mai. Sunt interesate companiile Siemens (Germania) şi Alstom (Franţa), susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Alte surse au anunţat recent că societatea mixtă alcătuită din Grup Feroviar Român (GFR) şi firma americană Watco Cos LLC s-a retras din cursa pentru Trainose.

În februarie, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat, pentru Reuters, că firma Cosco ar urma să înainteze o ofertă pentru compania de cale ferată din Grecia, Trainose, după ce a devenit singurul ofertant pentru cel mai mare port al ţării – Pireu – continuând astfel planurile de a construi un hub european de transport. Prin achiziţionarea Trainose şi a portului Pireu, Cosco va obţine legături maritime spre Canalul de Suez şi legături feroviare către Balcani şi Europa Centrală şi de Est (CEE).

În decembrie, Cosco şi-a sporit forţa financiară după ce a fuzionat cu China Shipping Group. Acum, compania se concentrează pe extinderea cotei de piaţă în Grecia, într-o perioadă dificilă pentru sectorul de transport maritim.

În februarie, Cosco a fost declarat câştigător al licitaţiei pentru vânzarea participaţiei de 67% în Portul Pireu, iar tranzacţia ar urma să fie finalizată în următoarele luni.

Precedentele Guverne de la Atena au obţinut câteva progrese în procesul de privatizare. Anul trecut, Loteria Naţională OPAP a fost vândută cu suma de 652 de milioane de euro, iar unele clădiri deţinute de stat au fost, de asemenea, vândute.

Creditorii internaţionali ai ţării au cerut privatizări ale porturilor, companiilor de apă şi canalizare şi companiei de poştă, în schimbul asistenţei internaţionale.

Deutsche Telekom controlează 40% din acţiunile Hellenic Telecommunications Organization (OTE), care, la rândul său, deţine 54,01% din Telekom România. La jumătatea lunii august 2014, Romtelecom şi Cosmote România au anunţat că vor fi reprezentate comercial prin intermediul brandului Telekom România, iar produsele şi serviciile vor fi oferite sub brandul ‘T’.