Grecia, paralizată de o nouă grevă împotriva reformei pieţei muncii

Numărul manifestanţilor se ridică la 6.000 de persoane, mai puţin decât marţea trecută în timpul grevei Confederaţiei salariaţilor din sectorul public Adedy, care a perturbat atunci funcţionarea spitalelor, a şcolilor şi tribunalelor şi a adunat mai mult de 7.000 de persoane, notează France Presse.

Confederaţia lucrătorilor din sectorul privat, Gsee, cea mai mare din ţară, a chemat la mitinguri în centrul capitalei Atena în timpul dimineţii pentru a denunţa „desfiinţarea contractelor colective” şi „strangularea sindicatelor”.

Oprirea programului de lucru al funcţionarilor este programată de asemenea după-amiază la apelul Adedy.

Sindicatele protestează împotriva unui proiect de lege ce prevede un prag minim de peste 50% dintre cei prezenţi într-o adunare generală de sindicat pentru a declanşa o grevă.

Ele denunţă de asemenea o lege votată în parlament de majoritatea guvernamentală în august, în plină vacanţă estivală, care „facilitează concedierile” în sectorul privat.

Manifestaţia Pame (Frontul de luptă al muncitorilor), sindicatul apropiat de partidul comunist şi în mod tradiţional cel mai numeros, a strâns aproape 4.000 de persoane la Atena, potrivit poliţiei.

„Ridicaţi-vă împotriva creşterii pentru profituri care îi sărăcesc pe angajaţi”, scria pe un banner desfăşurat în faţa unui mare hotel din Atena.

Nicio legătură maritimă nu era planificată între continent şi insulele Mării Egee (est) şi din Marea Ionică (vest), din cauza protestului puternicului sindicat al navigatorilor, Pno.

Uriaşe blocări de trafic s-au format la Atena din cauza grevei angajaţilor de la metrou, în timp ce şoferii de autobuze şi conductorii de tramvaie au cerut „protecţia contractelor colective”.

Niciun buletin de ştiri nu urmează să fie difuzat timp de 24 de ore, în timp ce Federaţia jurnaliştilor, Poesy, s-a alăturat de asemenea mişcării greviste.

Greva afectează şi băncile, închise miercuri, precum şi căile ferate.

Aceasta este a doua grevă într-o săptămână împotriva guvernului de dreapta al lui Kyriakos Mitsotakis, la putere din iulie după patru ani de guvernare a stângii lui Alexis Tsipras.

Noul guvern a promis o „nouă eră” pentru investiţii în Grecia şi o creştere de peste 2% în următorii ani.

După terminarea împrumuturilor internaţionale în august 2018, economia elenă continuă să fie fragilă în ciuda recuperării.

Afectată mai ales de rata ridicată a datoriei publice şi a şomajului, ţara rămâne sub supravegherea creditorilor săi (UE şi FMI) şi trebuie să obţină excedente primare ridicate pentru rambursarea împrumuturilor internaţionale, ceea ce împiedică creşterea.