Evaluarea reformelor din programul de asistenţă financiară al Greciei este în impas din cauza diferenţelor privind ţintele fiscale şi a reformelor privind sectorul energiei şi piaţa forţei de muncă.
Miniştrii de Finanţe din zona euro urmează să discute la reuniunea de joi situaţia Greciei, dar nu este aşteptată o finalizare a evaluării programului de asistenţă.
Susţin categoric că nu este cazul să adoptăm noi măsuri pe lângă cele anunţate deja şi în special nu pentru perioada de după încheierea programului de asistenţă, a declarat Tsipras, într-un interviu acordat publicaţiei elene I Efimerida Ton Syntakton.
Al treilea pachet de asistenţă financiară obţinut de Grecia – în valoare de 85 de miliarde de euro – prevede un program masiv de privatizare. Banii obţinuţi vor fi folosiţi la achitarea împrumuturilor primite pentru recapitalizarea băncilor şi pentru finanţarea investiţiilor.
Creditorii internaţionali vor ca Grecia să obţină şi să menţină un excedent primar, după plata dobânzilor, de 3,5% din PIB, dincolo de 2018.
Grecia vrea să finalizeze rapid a doua evaluare a programului de asistenţă financiară pentru a intra în programul de relaxare cantitativă al BCE (QE) şi pentru a accesa pieţele financiare din august 2018, a afirmat săptămâna trecută Dimitris Tzanakopoulos, purtător de cuvânt al Guvernului de la Atena.
Atena spera că în urma reuniunii Eurogrupului din 26 ianuarie vor fi accelerate discuţiile cu creditorii internaţionali, întârziate până acum din cauza divergenţelor privind reformele, ţintele fiscale şi măsurile de reducere a poverii datoriei dincolo de 2018, a declarat Dimitris Tzanakopoulos.
‘Depunem toate eforturile pentru a finaliza rapid evaluarea programului de asistenţă financiară fără adoptarea de măsuri suplimentare, pentru a intra în programul de achiziţii de active al BCE în primul trimestru din 2017, pentru a accelera revenirea pe pieţele de obligaţiuni şi pentru a reuşi să ne finanţăm complet datoria în august 2018’, a precizat Dimitris Tzanakopoulos.
Analiştii apreciază că Grecia ar putea lansa una sau două emisiuni de obligaţiuni după includerea titlurilor sale în programul de relaxare cantitativă al Băncii Centrale Europene, pentru a testa apetitul pieţei şi a trimite un semnal investitorilor că ţara este din nou pe picioarele sale.
Aceasta ar fi prima intrare a Greciei pe pieţele financiare, după 2014. Grecia a fost exclusă de pe pieţele internaţionale de obligaţiuni după ce, în 2010, a izbucnit criza datoriei sale publice.