Grecia primeşte rapid şapte miliarde de euro dacă Parlamentul adoptă măsurile de austeritate – Reuters

Economica.net
15 07. 2015
grecia_4567876543_34846300

Creditul punte va avea o scadenţă de maximum trei luni şi va fi achitat către EFSM din banii pe care-i va primi Grecia de la fondul de salvare al zonei euro (ESM). Conform unor surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, ESM va contribui cu o sumă cuprinsă între 40 şi 50 de miliarde de euro la cel de-al treilea plan de asistenţă pe trei ani acordat Greciei, a cărui valoare totală este evaluată la 86 miliarde de euro. ESM nu va fi singurul contributor la acest program, deoarece Fondul Monetar Internaţional va fi implicat şi el.

Propunerea de utilizare a Mecanismului European de Stabilitate Financiară pentru creditul punte este controversată, fiindcă Marea Britanie şi Cehia se opun cu înverşunare, scrie Agerpres.

Spre deosebire de ESM, care este un fond al zonei euro, EFSM este un fond la nivelul Uniunii Europene, sprijinit de bugetul UE şi prin urmare acordarea tranşelor necesită aprobarea tuturor Guvernelor celor 28 de state membre, faţă de 19 din zona euro.

Deciziile privind EFSM se adoptă cu majoritate calificată, ceea ce înseamnă că, dacă 16 ţări, reprezentând 65% din populaţia UE, sprijină acordarea împrumutului, nu mai este relevantă poziţia ţărilor care se opun, ca Marea Britanie şi Cehia.

Conform propunerii prezentate de Comisia Europeană, Grecia va obţine deodată cei şapte miliarde de euro, reuşind astfel să-şi plătească datoriile către BCE scadente luni şi cele neachitate către FMI.

Dar obţinerea creditului punte este condiţionată de aprobarea de către Parlamentul de la Atena a proiectului de lege referitor la măsurile de austeritate cerute de partenerii europeni. Textul va fi examinat de comisiile parlamentare înainte de a fi supus dezbaterii şi votului în procedură de urgenţă în noaptea de miercuri spre joi, când expiră termenul limită impus de creditori. Deputaţii vor trebui să se pronunţe asupra majorării TVA şi a unei reforme a sistemului de pensii, care să elimine treptat pensionarea anticipată. Bruxellesul cere, de asemenea, înfiinţarea unei autorităţi independente pentru controlul finanţelor publice.

Liderii zonei euro au ajuns luni, în unanimitate, la un acord cu privire la Grecia referitor la un nou program de asistenţă financiară de la creditorii internaţionali (UE, BCE şi, FMI). Eurogrupul a cerut transferarea unor active elene în valoare de până la 50 miliarde de euro într-un fond independent. Jumătate din Fondul de privatizare, de 50 de miliarde de euro, va fi utilizată pentru recapitalizarea băncilor elene, care apoi vor fi privatizate, a anunţat luni cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

După recapitalizarea băncilor, banii rămaşi în Fondul de privatizare vor fi reinvestiţi în Grecia de Guvernul de la Atena şi vor fi folosiţi pentru reducerea datoriei. Fondul va fi supervizat de autorităţile europene.

În 28 iunie, autorităţile de la Atena au fost nevoite să introducă restricţii asupra mişcărilor de capital în contextul retragerilor masive de fonduri din bănci de către deponenţii îngrijoraţi de întreruperea discuţiilor dintre Grecia şi creditorii săi internaţionali, UE, BCE şi FMI. Pentru a evita prăbuşirea băncilor, premierul elen Alexis Tsipras a decis să limiteze retragerile zilnice de numerar de la ATM-uri la 60 de euro.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.