Grecia: Băncile ar putea rămâne închise mâine – 35% din bancomate au rămas fără bani. Referendumul, aprobat de parlament

Miniştrii de finanţe din zona euro au refuzat să extindă cu o săptămână programul de ajutor în derulare, care expiră marţi, 30 iunie. Guvernul grec vrea să organizeze la 5 iulie un referendum privind propunerea creditorilor (BCE, FMI şi Comisia Europeană), propunere care impune reforme şi reduceri bugetare în schimbul unui plan de salvare, şi recomandă să se voteze ‘Nu’.

Însă dacă instituţiile vor prezenta noi propuneri, iar acestea vor fi ‘mai bune’ decât cele de joi, ‘vom putea schimba în orice moment recomandarea noastră şi să le propunem alegătorilor să le accepte’, a mai spus Varoufakis pentru ediţia de luni a Bild, într-un interviu din care cotidianul german a publicat duminică fragmente.

35% dintre bancomate au rămas fără bani, sămbătă

Sâmbătă, grecia au retras masiv bani din bănci. Conform unor surse bancare citate de Reuters, 35% dintre bancomatele din Grecia au rămas fără bani ieri. Retragerile au fost de 500 – 600 de milioane de euro, sub nivelul de un miliard de euro care a fost atins de mai multe ori săptămâna trecută, dar, de data aceasta aproape toate retragerile au fost făcute de la ATM-uri, de populaţie. Reprezentanţii băncilor au spus că circa 2.000 din cele 5.500 de bancomate din Grecia au rămas fără bani sâmbătă (aproximativ 35% din total), dar acestea au fost realimentate în cursul zilei de ieri.

Băncile greceşti au nevoie urgent de o nouă infuzie de lichidităţi de la BCE, după retragerile masive  care au început în noaptea dintre vineri şi sămbătă. Retragerile de la ATM-uri au continuat în ziua de sâmbătă. Unele bănci, precum Piraeus Bank şi Alpha Bank, au limitat tranzacţiile şi retragerile de la ATM-uri de mai multe zile.

Ce bănci greceşti sunt în România

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.

Bancpost (controlată de Eurobank Ergasias), Alpha Bank, Piraeus Bank şi Banca Românească (din grupul National Bank of Greece) au în România active în valoare totală de circa 9 miliarde de euro, peste 7.100 de angajaţi şi 534 de sucursale, potrivit calculelor ECONOMICA.NET bazate pe cele mai recente raportări financiare ale celor patru grupuri bancare. Potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale, „banca băncilor centrale”, băncile greceşti au o expunere de peste 15 miliarde de dolari pe România, la sfârşitul anului trecut.

Cum au votat parlamentarii

În favoarea referendumului, propus pentru data de 5 iulie, au votat 178 de deputaţi, din totalul de 300, scrie  Agerpres.

Deputaţii majorităţii guvernamentale (stânga radicală Syriza şi aliaţii lor din cadrul dreptei suveraniste Grecii Independenţi, ANEL) au votat în favoarea referendumului, la fel şi deputaţii partidului neonazist Zori Aurii. Adresându-se parlamentarilor înainte de votul organizat în legătură cu propunerea privind referendumul, premierul grec, Alexis Tsipras, a estimat că ”poporul va spune un mare NU ultimatumului, dar în acelaşi timp un mare DA Europei solidarităţii”.

Conservatorii din cadrul partidului Noua Democraţie şi socialiştii PASOK (Mişcarea Socialistă Panelenă) au votat împotrivă, la fel şi comuniştii (KKE) şi partidul centrist Potami. Fostul premier grec Antonis Samaras, conservator, a estimat, în discursul său înainte de votul în parlament, că referendumul din 5 iulie va sfârşi prin a împinge Grecia în afara zonei euro.

Potrivit textului propunerii pentru referendum, grecii vor trebui să spună ‘DA’ sau ‘NU’ măsurilor propuse vineri guvernului Tsipras de către creditorii Atenei, UE şi FMI, în cadrul ultimului ciclu de negocieri dintre cele două părţi, care durează de la sfârşitul lunii februarie.

Dar, în cursul săptămânii care separă Grecia de referendum, anunţat prin surprindere vineri seara, Grecia, din lipsă de bani, va fi expusă riscului unor seisme financiare în serie: pe 30 iunie, riscă să nu ramburseze către FMI un împrumut de 1,5 miliarde de euro şi, în aceeaşi, zi va înceta planul de asistenţă financiară de care beneficiază Atena din 2012.

Considerând că Grecia a rupt negocierile în curs, ţările din zona euro au refuzat practic sâmbătă să prelungească planul până la referendum, cum cerea guvernul grec, cu riscul ca, în următoarele zile, BCE să taie ultimul canal de finanţare a băncilor greceşti.

Menţinerea ”umbrelei” planului de asistenţă era de fapt una dintre condiţii, cu solvabilitatea băncilor, pentru acordarea unor împrumuturi de urgenţă.

După luni de zile de negocieri fără rezultat, creditorii – UE şi FMI – i-au prezentat în această săptămână Atenei o propunere cuprinzând o prelungire cu cinci luni a programului de ajutor, cu un pachet financiar de 15,5 miliarde de euro de împrumuturi (12 miliarde de euro de la europeni şi 3,5 miliarde de la FMI), în schimbul unor reforme şi măsuri de economii bugetare.

Guvernul grec a considerat suma ca ”inadaptată”, suficientă doar pentru a-şi acoperi rambursările în următoarele luni către creditori, şi condiţiile neadecvate pentru a permite o relansare a economiei ţării.

–

Die Presse şterge o declaraţie privind Grexit atribuită eronat ministrului austriac de finanţe

Cotidianul austriac Die Presse a şters duminică un citat pe care l-a atribuit eronat duminică pe site-ul său ministrului de finanţe de la Viena privind ieşirea Greciei din zona euro, afirmaţia făcând de fapt parte din întrebarea unui reporter, transmite Reuters.

Într-o versiune anterioară a articolului, ministrul de finanţe Hans Joerg Schelling era citat spunând că un Grexit ‘pare aproape inevitabil’, după refuzul miniştrilor de finanţe ai Eurogrupului de a prelungi programul de asistenţă financiară pentru Grecia după 30 iunie.

‘A fost o greşeală de editare în trecerea articolului pe site, întrebarea transformându-se într-un răspuns’, a precizat, pentru Reuters, Benedikt Kommenda, editor Die Presse.

Întrebat despre interviu, un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe a spus: ‘Nu luăm în considerare un Grexit. Nu există Grexit’.

Într-o versiune modificată a interviului, Schelling a spus că o ieşire a Greciei din zona euro va fi posibilă doar dacă Atena va cere prima dată părăsirea Uniunii Europene, iar celelalte ţări ar fi de acord cu solicitarea sa.