De asemenea, partidul aflat la guvernare în Grecia ar putea decide să nu plătească viitoarea tranşă scadentă către FMI, pentru a putea achita salariile şi pensiile, scrie Agerpres.
‘Suntem un Guvern de stânga. Dacă va trebui să alegem între a nu ne achita datoriile către FMI sau a nu ne achita obligaţiile către poporul nostru, va fi o decizie uşoară. Vom alege să nu plătim tranşa către FMI, ceea ce va declanşa turbulenţe pe pieţe’, a afirmat sursa. Aceasta a adăugat că oficialii eleni lucrează la un plan de urgenţă în cazul în care eşuează negocierile cu creditorii internaţionali (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană).
‘Vom închide băncile şi le vom naţionaliza şi vom emite obligaţiuni dacă va trebui. Ceea ce nu vom face este să devenim un protectorat UE’, susţine sursa.
Germania, cel mai mare creditor al Greciei, a avertizat luni că zona euro nu va acorda Atenei noi fonduri până când nu va prezenta o listă detaliată a reformelor iar unele dintre acestea nu vor fi legiferate.
Guvernul elen a trimis săptămâna trecută o listă cu propuneri de reformă, în speranţa că va putea debloca astfel noi fonduri din partea creditorilor. La finele lunii trecute, miniştrii de Finanţe din zona euro au căzut de acord să ofere Greciei o prelungire cu patru luni a programului de asistenţă, cu condiţia ca Atena să demareze o serie de reforme.
Conform listei de propuneri, veniturile statului vor fi majorate cu trei miliarde de euro (3,3 miliarde de dolari) prin combaterea evaziunii fiscale, privatizări şi taxe mai ridicate la alcool şi ţigări. Lista urmează să fie analizată de reprezentanţii UE, BCE şi FMI.
Aprobarea creditorilor internaţionali este necesară înainte ca Atena să poată beneficia de fondurile care îi vor permite să evite falimentul.
Grecia are nevoie urgentă de noi fonduri pentru a evita intrarea în incapacitatea de plată şi ieşirea forţată din zona euro. Potrivit unor surse guvernamentale, Grecia riscă să rămână fără lichidităţi până la data de 20 aprilie dacă nu primeşte noi fonduri din partea creditorilor. În ultima vreme, Grecia s-a bazat pe tranzacţiile de tip repo, în cadrul cărora a împrumutat bani pe termen scurt de la entităţile de stat, dar potrivit surselor aceste operaţiuni mai sunt posibile doar câteva săptâmâni.
Capacitatea de finanţare a Greciei este limitată, pentru că nu poate împrumuta de pe pieţele de termen lung şi mediu, iar autorităţile de la Atena trebuie să ramburseze în luna martie şase miliarde de euro către creditorii internaţionali. În prezent, datoria Greciei se situează la 315 miliarde de euro sau 176% din PIB, un nivel considerat nesustenabil de mulţi analişti şi care nu poate fi rambursat în totalitate.