El şi-a exprimat dorinţa ca Grecia şi Cipru să-şi întărească cooperarea pe fondul acutizării tensiunilor între Nicosia şi Ankara în jurul rezervelor de gaze descoperite în largul insulei, împărţită în două după invadarea nordului ei de către Turcia în 1974, ca reacţie la o lovitură de stat a naţionaliştilor care intenţionau să alipească Ciprul la Grecia, scrie Agerpres.
Nicosia a autorizat efectuarea unor foraje în zona sa economică exclusivă (ZEE), un spaţiu maritim care îi aparţine, conform dreptului internaţional, dar în care Ankara şi-a anunţat decizia de a căuta şi ea petrol şi gaze. Turcia a trimis o navă în octombrie pentru a sonda fundul marin în ZEE.
Drept reacţie, Nicosia a suspendat negocierile de pace relansate cu opt luni anterior sub egida ONU, care au rămas blocate de atunci.
Potrivit lui Panos Kammenos, trimiterea navei turceşti este o ‘provocare evidentă’.
‘Noi vrem pace, dar suntem pregătiţi şi să răspundem oricărei atingeri aduse suveranităţii naţionale sau integrităţii teritoriale a zonei’, a declarat Kammenos.
Ministrul grec şi-a exprimat dorinţa ca această cooperare în materie de securitate să includă, de asemenea, Israelul şi ‘eventual’ Egiptul.
Această cooperare va consta în principal în ‘a asigura zone de securitate şi de apărare care definesc frontierele Zonelor economice exclusive, ceea ce Ciprul a făcut deja şi ceea ce Grecia va face de asemenea foarte curând’, a adăugat el.
Grecia a fost întotdeauna un sprijin militar cheie pentru Nicosia în faţa Turciei. Atena are 10.000 de soldaţi staţionaţi în Republica Cipru şi furnizează cadre şi antrenament Gărzii naţionale cipriote.
Ciprul are ambiţia să devină o platformă gazieră regională de la descoperirea în 2011 a unui câmp gazier în zona Afrodita, din sud-estul insulei. Potrivit estimărilor, rezervele acestui câmp ar atinge între 100 şi 170 de miliarde m.c. de gaze.
Ciprul speră să-şi să-şi exporte gazele şi, poate, petrolul extrase începând din 2022