Negocierile dintre autorităţile de la Atena, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, care nu s-a alăturat încă ultimului program de asistenţă convenit de Grecia cu creditorii din zona euro, durează de mai multe luni, alimentând îngrijorările referitoare la o nouă criză în Europa. Pentru a finaliza cea de-a doua revizuire a acordului de asistenţă convenit anul trecut, creditorii reclamă noi măsuri de austeritate pentru 2019 şi 2020. Discuţiile dintre Grecia şi creditorii internaţionali s-au concentrat pe tăierile de pensii şi reforme în domeniile energiei şi pieţei muncii.
‘Astăzi avem un acord privind elementele principale ale reformelor. Pe această bază, experţii vor continua vor fi trimişi la Atena pentru a finaliza acordul’, a declarat Jeroen Dijsselbloem.
Grecia va adopta măsuri pentru a face economii anuale în sistemul său de pensii de 1% din PIB, începând cu 2019, un an electoral. Alte economii anuale de 1% din PIB vor veni de la reformarea impozitului pe venituri, în 2020.
Creditorii au fost de acord ca, în cazul în care Grecia depăşeşte ţintele de excedent bugetar, poate cheltui banii pentru a stimula creşterea economiei.
Conform termenilor celui de-al treilea acord de asistenţă convenit de Grecia cu creditorii internaţionali, autorităţile de la Atena trebuie să înregistreze în 2018 cu un surplus bugetar primar, care exclude costurile cu serviciul datoriei, de 3,5% din PIB. Acest nivel va trebui menţinut pe termen mediu.
Dacă va fi necesar, miniştrii de Finanţe din zona euro vor reveni la masa negocierilor pentru a discuta măsuri de reducere a poverii datoriei Greciei, a explicat Dijsselbloem.
Al treilea pachet de asistenţă financiară obţinut de Grecia – în valoare de 85 de miliarde de euro- prevede un program masiv de privatizare. Banii obţinuţi vor fi folosiţi la achitarea împrumuturilor primite pentru recapitalizarea băncilor şi pentru finanţarea investiţiilor. În ultimii cinci ani, Grecia a obţinut din privatizări trei miliarde de euro.