Obiectivul nu poate fi îndeplinit prin procedurile urmate până în prezent iar Agenţia pentru Privatizare din Grecia (Taiped) va trebui să recurgă la alte măsuri pentru a aduce mai multe venituri la bugetul statului.
Deja Guvernul de la Atena şi creditorii internaţionali au analizat idee asigurării unor viitoare venituri de la proprietăţile imobiliare aparţinând statului.
În următoarele zile Taiped va primit 622 milioane de euro din vânzarea participaţiei de 33% în compania de pariuri sportive OPAP. Prin urmare, va fi îndeplinită ţinta de un miliard de euro pentru acest an, după ce Grecia a obţinut 190 milioane de euro pentru concesionarea loteriei de stat în perioada 2013 – 2024 şi alte venituri mai reduse.
Acum Taiped se concentrează pe vânzarea şi leasingul a 28 de proprietăţi de stat, care ar urma să aducă venituri de până la 250 milioane de euro. Principalii candidaţi pentru acest proiect sunt Pangaia – o subsidiară a National Bank of Greece – şi Eurobank Properties.
Creditorii internaţionali ai Greciei cer privatizări ale porturilor, companiilor de apă şi canalizare şi companiei de poştă – Hellenic Post. Conform planurilor stabilite în ianuarie, aceste proiecte de privatizare trebuiau demarate în trimestrul doi din 2013, iar acum obiectivul este începerea operaţiunilor în ultimul trimestru din acest an.
Eşecul înregistrat în luna iunie în încercarea de a privatiza compania de gaze naturale Depa a obligat autorităţile elene să-şi reducă obiectivele privind veniturile din privatizări pentru acest an până la un miliard de euro, de la 2,6 miliarde de euro cât se preconiza iniţial.
Recent, Taiped a aprobat vânzarea a 66% din acţiunile companiei Desfa, filiala de distribuţie a grupului Depa, către compania energetică Socar din Azerbaidjan pentru un preţ de 400 de milioane de euro. De asemenea, Grecia a confirmat acordul de 190 de milioane de euro încheiat cu consorţiul greco – italian Opap – Intralot – Scientific Games pentru concesionarea loteriei de stat în perioada 2013 – 2024.
Conform calendarului iniţial, vânzarea Depa şi Opap ar fi urmat să acopere jumătate din cele 2,6 miliarde de euro, care ar fi trebuit să fie strânse de Grecia în acest an din privatizări, conform acordului convenit cu UE şi FMI.
Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de aproximativ 100 de miliarde de euro.