Exclusă de pe pieţele financiare după 2010, Grecia a fost ţinută pe linia de plutire graţie unor împrumuturi în valoare de 240 miliarde de euro acordate de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Potrivit unui studiu elaborat de Institutul Bruegel, planurile discutate în prezent, care vizează doar prelungirea maturităţii şi reducerea dobânzilor pentru datoriile Greciei, nu vor fi suficiente. În condiţiile în care în prezent datoria Greciei se situează la aproximativ 175% din PIB, măsurile discutate în prezent nu vor face decât să reducă nivelul datoriei până la 120% din PIB până în 2022, mult peste nivelul de 110% din PIB convenit de zona euro şi FMI. În aceste condiţii, până în 2030, Grecia va fi nevoită să emită noi bonduri în valoare de 74 miliarde de euro şi cu toate acestea va avea un nivel al datoriei de 95% din PIB.
Conform estimărilor economiştilor de la Institutul Bruegel, noul program de asistenţă ar trebui să includă noi credite în valoare de 40 de miliarde de euro şi, mai important, zona euro ar trebui să renunţe la toate dobânzile pentru împrumuturile acordate Greciei. Acest nou program ar permite Greciei să-şi reducă treptat datoria, cu condiţia să-şi echilibreze bugetul până în 2028 şi să continue să înregistreze un surplus bugetar primar.