Necesarul de capital al băncilor din Grecia se ridică la 14,4 miliarde de euro (15,9 miliarde de dolari), potrivit scenariului negativ al testelor de stres anunţate sâmbătă de Banca Centrală Europeană şi la 4,4 miliarde de euro, conform scenariului de bază.
HFSF – principalul acţionar al băncilor elene – va furniza 75% din ajutorul necesar prin intermediul obligaţiunilor convertibile contingente şi 25% în schimbul acţiunilor noi care vor fi emise de creditori. Dacă băncile acoperă deficitul de capital de 4,4 miliarde de euro de la investitorii privaţi, ajutorul de stat de la HFSF va acoperi restul de până la 14,4 miliarde de euro, au anunţat autorităţile elene.
‘Guvernul cere şefilor băncilor să facă orice efort pentru a încuraja participarea investitorilor interni în procesul de majorare a capitalului’, se arată în declaraţia Executivului de la Atena.
Este a doua oară în ultimele 18 luni când băncile elene solicită fonduri de la investitori. După testele de stres derulate de BCE anul trecut în rândul băncilor din zona euro, necesarul de capital al creditorilor eleni s-a ridicat la peste opt miliarde de euro. În ultimii ani, situaţia băncilor elene s-a înrăutăţit pe fondul declinului economiei şi al majorării valorii creditelor neperformante.
După ce premierul Alexis Tsipras a introdus restricţii asupra mişcărilor de capital, retragerile de depozite din băncile greceşti au încetinit, în condiţiile în care în primele luni ale anului deponenţii greci au scos peste 43 de miliarde de euro din conturile lor bancare, sau 26,5% din totalul economiilor.
Scenariul de bază avut în vedere în testele de stres derulate de BCE în rândul principalelor instituţii financiare elene – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – prevede o contracţie a economiei greceşti de 2,3% în acest an şi una de 1,3% în 2016, urmată de o creştere de 2,7% în 2017. Scenariul negativ indică un declin mai semnificativ al PIB-ului Greciei.
‘Cele patru bănci elene au termen până în 6 noiembrie să prezinte planurile privind modul în care vor acoperi deficitul de capital. Acoperirea deficitului prin majorarea capitalului va avea ca rezultat crearea ‘unui capital tampon din motive de prudenţă care va facilita capacitatea lor de a rezolva potenţialele şocuri macroeconomice”, a anunţat sâmbătă BCE.
Instituţia se aşteaptă ca necesarul de capital al băncilor din Grecia potrivit scenariului de bază, evaluat la 4,4 miliarde de euro, să poată fi acoperit cu ajutorul investitorilor privaţi.
National Bank of Greece, cel mai mare grup bancar elen după active, are un deficit total de capital de 4,6 miliarde de euro, din care 1,6 miliarde de euro în cazul scenariului de bază.
A doua bancă din Grecia, Piraeus, are cel mai ridicat deficit de capital, de 2,2 miliarde de euro conform scenariului de bază şi 4,9 miliarde de euro în total. Necesarul Alpha Bank este de doar 263 milioane de euro în scenariul de bază şi 2,7 miliarde de euro în scenariul negativ.
Cel mai mic necesar de capital se înregistrează la Eurobank, în valoare totală de 2,2 miliarde de euro, din care 339 milioane de euro corespund scenariului de bază.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.