Grecia va reveni pe pieţele de obligaţiuni în a doua jumătate a acestui an

Atena a fost exclusă de pe pieţele de capital în urmă cu aproape patru ani când a debutat criza datoriilor şi acum supravieţuieşte cu ajutorul asistenţei financiare acordată de UE, BCE şi FMI.

Presa din Grecia anunţa luna aceasta că Guvernul ia în considerare accesarea pieţelor de obligaţiuni în martie, înaintea alegerilor locale şi a celor pentru Parlamentul European, programate în mai. Dar oficialul a afirmat luni că nu s-au schimbat planurile Guvernului de la Atena.

‘Planul nostru este să revenim pe pieţe în a doua jumătate a anului’, le-a declarat jurnaliştilor oficialul elen.

Ministerul elen de Finanţe, Yannis Stournaras, a anunţat că Atena intenţionează să emită obligaţiuni în a doua jumătate a acestui an, după ce datele din aprilie vor confirma că Grecia a înregistrat excedent bugetar primar în 2013 şi economia a revenit pe creştere.

Producţia industrială a Greciei a crescut în decembrie 2013 pentru prima dată în ultimele şase luni, ceea ce arată că economia îşi revine după recesiunea din ultimii şase ani.

În decembrie, producţia industrială a crescut cu 0,5%, comparativ cu perioada similară din 2012, după un declin de 5,4% în noiembrie, pe fondul creşterii cu 7,1% a producţiei de electricitate, arată datele publicate de Oficiul Central de Statistică (ELSTAT).

Datele din decembrie relevă că, anul trecut, producţia industrială a Greciei s-a contractat cu 3,3%. Din 2008, producţia industrială a scăzut cu 30%.

Indicatorul Manufacturing Purchasing Managers (PMI) în Grecia, care arată situaţia economică din sectorul manufacturier, arată că în ianuarie s-a înregistrat prima creştere în acest sector din aproape patru ani.

Şi vânzările de retail în Grecia s-au redresat în noiembrie, pentru prima dată din aprilie 2010, arată datele publicate luna trecută de Oficiul Central de Statistică, deoarece magazinele au redus preţurile pentru a trage consumatorii afectaţi de recesiune.

În noiembrie, volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu 2,9% comparativ cu perioada similară din 2012, după un declin de 1,1% în octombrie. Conform datelor ELSTAT, retailerii au oferit discounturi în noiembrie, ceea ce a dus la majorarea vânzărilor, chiar dacă veniturile au stagnat.

Din cauza efectelor crizei, Grecia s-a confruntat cu prima deflaţie din peste 40 de ani. Preţurile de consum au scăzut în Grecia pentru a zecea lună consecutiv, însă rata deflaţiei s-a atenuat în decembrie, faţă de nivelul record înregistrat în noiembrie, a anunţat recent Oficiul Central de Statistică.

Şomajul record, reducerea salariilor şi declinul economiei au dus la scăderea continuă a preţurilor, făcând economia mai competitivă, dar ameninţând eforturile Greciei de a-şi ţine sub control datoria, consideră analiştii.

Scăderea preţurilor este văzută de creditorii internaţionali ai Greciei ca un mijloc de a face companiile elene mai competitive peste hotare şi de a proteja consumatorii, ale căror venituri s-au redus drastic.

Conform FMI, preţurile de consum în Grecia vor rămâne pe termen mediu sub rata medie a inflaţiei din zona euro.

Deflaţia, o scădere cronică a preţurilor, afectează întreaga economie, deoarece consumatorii evită să facă achiziţii în aşteptarea unor noi reduceri de preţuri, ceea ce afectează cererea şi forţează companiile să-şi reducă cheltuielile şi angajările, creând, astfel, un efect în spirală.

Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de circa 100 de miliarde de euro.