Exclusă de pe pieţele financiare după 2010, Grecia a fost ţinută pe linia de plutire graţie unor împrumuturi în valoare de 240 miliarde de euro acordate de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
‘Guvernul planifică deja detaliile tehnice care să permită Greciei să revină pe pieţele financiare în a doua jumătate a lui 2014’, a declarat Staikouras în Parlamentul de la Atena cu ocazia dezbaterii bugetului pentru anul următor. Staikouras nu a oferit alte detalii, însă declaraţia oficialilor greci vine după ce Portugalia, o altă ţară din zona euro care a beneficiat de un program de asistenţă, a anunţat şi ea că vrea să emită obligaţiuni suverane.
Grecia nu a mai accesat pieţele internaţionale după 2010, când randamentele cerute de investitori pentru a achiziţiona obligaţiuni greceşti au atins un nivel nesustenabil, ceea ce a precipitat intrarea ţării în criză. Din 2010 şi până în prezent Grecia a emis doar certificate de Trezoreria cu maturitatea la trei şi şase luni.
Potrivit proiectului de buget pe 2014, pe care Guvernul de coaliţie intenţionează să-l adopte sâmbătă, Grecia va înregistra anul următor o creştere a Produsului Intern Brut de 0,6%, punând capăt unei perioade de şase ani consecutivi de contracţie a economiei. De asemenea, proiectul prezentat Parlamentului prevede venituri din taxe mai mari cu 2,1 miliarde de euro şi reducerea cheltuielilor statului cu 3,1 miliarde de euro.
Însă acest proiect de buget a fost conceput fără ca autorităţile de la Atena să ajungă la un acord cu creditorii internaţionali. Fondul Monetar Internaţional, Banca Central Europeană şi Comisia Europeană urmează să revină la Atena în luna decembrie, pentru a decide dacă Grecia primeşte sau nu următoarea tranşă din programul de sprijin. Unul dintre principalele subiecte de dispută între cele două părţi este mărimea deficitului bugetar în 2014, estimat de troikă la 1,5 miliarde de euro, în timp ce oficialii de la Atena spun că suma va fi puţin mai mare de 500 de milioane de euro.