Varoufakis a fost demis luna trecută din postul de ministru de finanţe din cauza tensiunilor cu omologii săi din zona euro determinate de stilul său combativ şi dezbinator, un stil ca împiedica eforturile Greciei de a-şi asigura un nou împrumut din partea creditorilor.
De atunci, fostul star politic a atacat constant programul de ajutor pe care premierul Alexis Tsipras l-a semnat ulterior şi politicile de austeritate prevăzute de acesta, revoltându-se în parlament împotriva fostului său şef.
‘Nu voi participa la aceste alegeri triste’, a declarat Varoufakis pentru Reuters prin telefon, ca răspuns la o întrebare despre scrutinul anticipat ce va avea loc cel mai probabil la 20 septembrie.
Partidul Syriza al lui Tsipras, care speră să revină la putere cu un mandat consolidat, a precizat oricum că nu le va permite lui Varoufakis şi altor aleşi care au votat împotriva planului de salvare să candideze din nou pentru parlament ca reprezentanţi ai formaţiunii.
Tsipras l-a atacat din nou pe Varoufakis, declarând miercuri pentru Alpha TV că şi-a dat seama în iunie că, în cel mai important moment al negocierilor Greciei cu creditorii internaţionali – FMI şi UE -, fostul său ministru de finanţe ‘vorbea, dar nimeni nu îi acorda atenţie’.
‘Erau deconectaţi, nu mai ascultau ce spunea el’, a afirmat Tsipras, adăugând că Varoufakis ‘nu spunea nimic rău, dar îşi pierduse credibilitatea printre interlocutorii săi’.
În schimb, într-o declaraţie pentru postul de radio ABC din Australia, Varoufakis l-a comparat pe Tsipras cu personajul mitic Sisif, pentru că ‘împinge aceeaşi piatră a austerităţii până în vârf’, împotriva legilor economiei şi principiilor etice.
El a respins deja speculaţiile că se va alătura partidului de extremă stânga Uniunea Populară care s-a desprins de Syriza săptămâna trecută, declarând pentru ABC că are o ‘mare simpatie’ pentru ei, dar că există diferenţe fundamentale, iar poziţia lor ar fi una ‘izolaţionistă’.
În schimb, Varoufakis a declarat pentru Reuters că vrea să creeze o reţea europeană menită a restaura democraţia, mişcare ce ar putea deveni eventual un partid, la acest moment fiind doar o idee pentru care a văzut că are sprijin.
‘În loc să existe partide naţionale care să conducă la nivel naţional, va fi o reţea europeană activă la nivel naţional. Nu se va întâmpla imediat. Este ceva ce creşte încet, ce prinde treptat rădăcini în Europa’, a adăugat el.