Complexul Energetic Oltenia cere 1 miliard de euro pentru a creşte nivelul de poluare. Greenpeace solicită deschiderea unei anchete

„O analiză făcută de Greenpeace România a descoperit că planul de restructurare şi decarbonare a Complexului Energetic Oltenia (CEO), în valoare totală de peste 1,3 miliarde de euro, duce la creşterea emisiilor totale de CO2 ale companiei cu 28% în 2030 şi contravine principiilor de acordare a fondurilor europene. Greenpeace va solicita Comisiei Europene deschiderea unei anchete şi a sesizat autorităţile responsabile din România”, arată reprezentanţii organizaţiei.

Potrivit acestora, planul de restructurare şi decarbonare creionat de Complexul Energetic Oltenia este urmarea nereturnării previzibile a ajutorului de salvare în valoare de 252 milioane de euro, primit de companie de la Guvernul român la începutul anului trecut, prin OUG 12/2020.

Scopul planului de restructurare a CEO este de a demonstra restabilirea viabilităţii companiei pe termen lung. Implementarea lui – fiind vorba de un ajutor de stat – trebuie să fie aprobată de Comisia Europeană. Guvernul a adoptat în noiembrie 2020 un memorandum, prin care se angajează să susţină, prin bugetul de stat, schema de ajutor de stat pentru restructurarea companiei, în valoare de 1,326 miliarde de euro. CEO aşteaptă validarea planului de către Comisia Europeană.

Potrivit Greenpeace, CEO îşi propune să folosească cărbunele chiar şi în 2030, fără a-şi stabili un termen de eliminare a acestui combustibil din producţia de energie. O parte din capacităţile actuale mai puţin folosite vor fi înlocuite în principal cu centrale noi pe gaze, ce contribuie la bilanţul de emisii nocive, şi câteva parcuri de fotovoltaice, care vor avea o importanţă neglijabilă (sub 6%) în mixul de energie pe care CEO intenţionează să o vândă în următorul deceniu.

Conform analizei planului de restructurare, emisiile totale ale CEO vor creşte în 2030, comparativ cu 2020, cu peste 28%. Mai precis, contrar direcţiei de decarbonare declarate de companie, emisiile anuale totale ale companiei vor creşte între 2020 şi 2030 de la 7 Mt CO2/an în 2020 la aproximativ 9 Mt CO2/an în 2030, cu un maxim de 10.7 Mt CO2/an în 2024, potrivit calculelor Greenpeace.

„Asistăm la un paradox: CEO solicită miliarde de euro pentru un plan de decarbonare care va creşte producţia de emisii de gaze cu efecte de seră. An de an, centralele pe cărbune înregistrează pierderi, fiind o povară pentru bugetul de stat. Fiecare cetăţean al României trebuie să ştie că plăteşte – fără să fie întrebat – pentru a continua să fie poluat de către această industrie, deşi potenţialul României pentru energie regenerabilă este uriaş. Problemele de sănătate şi mediu generate generate de acest ucigaş tăcut sunt cu mult mai mari decât beneficiile”, spune Vlad Cătună, coordonator de campanii la Greenpeace România.

Planul conţine şi alte puncte critice, care îl fac incompatibil cu cerinţele Uniunii Europene, se mai arată în comunicat.

Spre exemplu, diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră prin agregarea producţiei de energie din surse regenerabile şi gaz cu cea pe bază de lignit nu este compatibilă cu Directiva EU ETS şi cu obiectivele Fondului pentru modernizare, pe care CEO speră să îl acceseze. Singura şansă pentru a primi finanţare este retragerea din funcţiune a tuturor capacităţilor pe bază de lignit, cerută de Greenpeace de mai mulţi ani.

De asemenea, planul actual al CEO susţine ipoteza nevoii unor ajutoare constante din partea guvernului român pentru achiziţionarea certificatelor de carbon şi după perioada de restructurare (2025). Practic, în condiţiile unei creşteri previzibile a taxării europene a emisiilor de carbon, România va plăti din buzunarele cetăţenilor estimativ 3,68 miliarde de euro pentru a menţine în viaţă CEO în perioada 2021-2030, un muribund al industriei energetice din România.

„De ce s-a ajuns la această situaţie şi cum putem ieşi din ea? Planul CEO este un produs al ezitărilor României de a puncta clar un calendar şi o strategie pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic şi înlocuirea acestuia cu noi capacităţi de energie regenerabilă. De fapt, România e una dintre puţinele ţări care încă mai foloseşte cărbunele”, aminteşte Greenpeace.

Potrivit organizaţiei, Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) elaborat de România este lipsit de ambiţie şi a fost criticat în recomandările Comisiei Europene. Intenţia României de a folosi cărbunele dincolo de orizontul anului 2030 contravine obiectivelor europene de decarbonare stabilite prin Pactul Verde European, nu prezintă avantaje economice în contextul creşterii accelerate a preţului emisiilor de carbon şi are un impact negativ dovedit asupra calităţii aerului (cu efecte şi costuri mari asupra sănătăţii publice).

Există fonduri europene substanţiale pentru tranziţia către producţia de energie din surse regenerabile. România, prin planul propus de CEO şi prin lipsa unor politici publice ambiţioase de decarbonare, poate rata însă această şansă unică pentru realizarea unei tranziţii energetice echitabile pentru comunităţile dependente de cărbune şi afectate de poluare, în special zonele miniere din Gorj şi Hunedoara. Resursele alocate din Fondul pentru o Tranziţie Justă, în vederea diversificării economice şi pentru recalificarea şi incluziunea activă a lucrătorilor, vor putea fi accesate atâta timp cât judeţe precum Gorj îşi propun să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră.

„Solicităm Ministerului Energiei, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Guvernului României, Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Consiliului Concurenţei să analizeze cu luciditate aceste informaţii, să oprească sprijinirea producţiei de energie pe bază de cărbune şi să comunice o dată clară şi un plan realist pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic naţional. Nu mai avem timp de pierdut. Vrem ca România să devină un lider în combaterea schimbărilor climatice, într-o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon şi aer curat pentru locuitorii ei”, a mai spus Vlad Cătună.

Greenpeace a transmis această analiză şi către instituţiile relevante din România şi va solicita Comisiei Europene deschiderea unei anchete, semnalând incompatibilitatea planului propus de Complexul Energetic Oltenia cu direcţia europeană de decarbonare şi cu ambiţiile declarate ale României de a prioritiza combaterea schimbările climatice.