Preşedintele Federaţiei Sindicale Projust, Ştefania Teleman, a declarat, după negocierile cu ministrul Justiţiei, Raluca Prună, şi cu secretarul de stat Gabriela Scutea, că nu s-a ajuns încă la o decizie finală, urmând să se reia discuţiile la sfârşitul lunii octombrie, dar că această discuţie reprezintă un prim pas în adoptarea unui nou statut al personalului auxiliar.
„S-a făcut un prim pas, în sensul că s-a agreat ideea adoptării unui nou statut al personalului auxiliar de specialitate. E de precizat că doamna ministru în continuare nu va susţine reducerea vârstei de pensionare. Dânsa este de părere că personalul auxiliar nu ar trebui să beneficieze de pensie specială, invocându-ne legislaţiile din alte ţări fără a ţine seama şi de condiţiile de muncă şi de salarizare”, a spus liderul Federaţiei Projust.
Ştefania Teleman a precizat că Ministerul Justiţiei a făcut demersuri în ceea ce priveşte uniformizarea salarială, dar că reprezentanţii Federaţiei Projust vor face solicitări şi pentru suplimentarea personalului.
„Referitor la angajări, este o chestie care ţine de decizie politică. Urmează să facă demersuri în acest sens, de altfel se va emite o solicitare în sensul acesta, dar evident este nevoie de acordul Ministerului de Finanţe. Urmează o nouă întâlnire, la sfârşitul lunii octombrie, în măsura în care lucrurile vor evolua satisfăcător şi vom vedea în ce măsură ne vom nuanţa formele de protest. În momentul acesta este un soi de perioadă de răgaz în care ministerul să încerce să găsească soluţii. Există o solicitare făcută de Consiliul Superior al Magistraturii, dar doar strict cu privire la aplicarea unei legi, legea insolvenţei persoanei fizice, unde s-a cerut suplimentarea numărului de judecători cu 700 de posturi. Nu ştim încă, din acestea, câte sunt de grefieri, urmează să ne fie comunicate aceste date în cursul săptămânii viitoare”, a mai spus Ştefania Teleman.
Liderul Federaţiei Projust a afirmat că au fost probleme la unele instanţe, unde grefierilor le-a fost teamă să protesteze din cauza eventualelor sancţiuni din partea preşedinţilor de instanţă. Ştefania Teleman a precizat că aşa cum s-a întâmplat în urmă cu două săptămâni, când grefierilor li s-a interzis să protesteze şi nu le-au fost compensate orele suplimentare pe care le-au efectuat.
„La Tribunalul Bucureşti ştiu că au existat represalii în acest sens, la protestele spontane de acum două săptămâni. În alte instanţe li s-a interzis pur şi simplu să protesteze, li s-a refuzat chiar acordarea unei zile de concediu pentru a face deplasarea la Bucureşti şi, de asemenea, compensarea orelor suplimentare pe care ei le-au efectuat. Sunt abuzuri, însă împotriva acestor abuzuri nu prea avem cum să luptăm. Ăsta este unul dintre moduri. Poate cineva va înţelege şi va lua măsuri şi în ceea ce ne priveşte”, a mai spus Teleman.
Peste 400 de grefieri au protestat, vineri, la Ministerul Justiţiei, nemulţumiţi de volumul mare de muncă şi de inechităţile salariale, iar la mai multe instanţe şi parchete, personalul auxiliar a întrerupt lucrul în timpul protestului.
Protestatarii au acuzat Ministerul Justiţiei că refuză să se implice în problemele semnalate, timp de mai mulţi ani, de personalul auxiliar de specialitate din instanţe şi parchete.
Printre nemulţumirile protestatarilor se numără: lipsa unei legislaţii şi a unor reglementări adaptate la relaţiile din instanţe şi parchete; neadoptarea unui nou statut al personalului de specialitate din instanţe şi parchete, raportat la modificările legislative din ultimii ani şi care să contribuie astfel la eficientizarea activităţii acestor categorii profesionale, cu implicaţii directe asupra calităţii actului de justiţie; creşterea continuă şi alarmantă a volumului de activitate înregistrată în perioada ultimilor ani urmare intrării în vigoare a noilor coduri juridice; sporirea atribuţiilor şi a responsabilităţilor acestor categorii de personal; existenţa unor scheme de personal auxiliar şi conex neadaptate volumului de activitate, responsabilităţilor şi atribuţiilor; lipsa unor sedii corespunzătoare desfăşurării activităţii profesionale şi a dotărilor necesare acesteia în multe dintre instanţe şi parchete; necorelarea veniturilor salariale cu atribuţiile, responsabilităţile şi importanţa muncii.
Grefierii sunt nemulţumiţi şi de afirmaţia ministrului Justiţiei, Raluca Prună privind „chiriile sine die” de 600 de euro lunar, de care beneficiază toată magistratura, inclusiv grefierii.
Federaţia Projust susţine că nu toţi grefierii primesc vreo sumă pentru chirie, ci doar aceia care îndeplinesc condiţiile legale. Mai mult, grefierii spun că au salarii mai mici chiar decât ale muncitorilor şi nu au voie să desfăşoare activităţi care să le aducă venituri suplimentare.
viewscnt