Pe pancarte afişate se putea citi: „Nu suprimării demnităţii umane” sau „Oamenii mai presus de beneficiile editorilor”.
Presa a suferit o lovitură majoră din 2010, odată cu începutul crizei datoriilor. Cotidiane şi posturi de televiziune s-au închis, iar concedierile sunt frecvente în rândul celor care nu acceptă contracte individuale cu reducere salarială forţată.
„Ni s-a cerut să semnăm contracte cu o reducere de 25 la sută din salariul nostru ceea ce anulează convenţia colectivă”, deplânge astfel Fotini Karagoussi, o tehniciană angajată de 13 ani la postul de radio privat Alpha.
„Personalul Alpha numără în prezent 30 de persoane faţă de 130 câte erau acum cinci ani”, spune ea.
În opinia lui Dimitri Trimis, preşedintele Uniunii redactorilor (Esiea), presa suferă „un nou atac împotriva drepturilor jurnaliştilor, fapt ce ameninţă democraţia”.
Greva urmează unei serii de greve sectoriale de la începutul lunii – medici, judecători, profesori, militari şi pompieri – în preludiul unui apel la o grevă generală de 24 de ore pentru miercuri din partea a două sindicate principale din mediul privat şi din mediul public, GSEE şi Adedy.
Ea intervine în momentul în care Guvernul grec de coaliţie, de dreapta-stânga, condus de către conservatorul Antonis Samaras încearcă să finalizeze un nou plan de austeritate, cuprinzând reduceri ale salariilor, pensiilor şi ajutoarelor sociale, precum şi reforme structurale.
Adoptarea acestui plan, cerut de către UE şi FMI, creditorii Greciei, este o condiţie prealabilă continuării plăţii împrumuturilor internaţionale ţării.