Grindeanu: Săptămâna viitoare atingem borna de 1.000 km de autostradă
„Până la finalul anului viitor, minim 250 de km de autostradă (vor fi daţi în circulaţie – n.r.). Cred că săptămâna viitoare vom atinge borna de 1.000 de km, fiindcă se dă în circulaţie lotul de la Nuşfalău la Suplacu de Barcău, pe Autostrada Transilvaniei, şi atingem acea bornă de 1.000 de km”, a declarat Grindeanu, scrie Agerpres.
Premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, au efectuat o vizită de lucru pe loturile 1 şi 2 din Autostrada Ploieşti – Buzău, Mizil.
În context, Grindeanu a vorbit despre stadiul lucrărilor, punctând că pe lotul Mizil – Pietroasele este o întârziere, dar se aşteptată ca ritmul să fie sporit.
„Pe al doilea lot, Mizil – Pietroasele, dacă nu mă înşel, există o zonă de întârziere pe jumătatea care e în construcţie cu compania din Bulgaria. Şi acolo au fost blocaje de acelaşi timp, cum aminteam mai devreme, şi aici le-am dat termen ca într-o lună să văd un ritm crescut, fiindcă altfel nu vreau să intrăm într-o zonă pe care nu mi-o doresc. (…) Au fost depăşite toate obstacolele, ceea ce e important, şi unele dintre ele să ştiţi că nu au fost din vina companiilor care execută. Am mai spus lucrul ăsta, unele proiecte au fost făcute din birou, iar acele lucruri se văd în faza de execuţie. (…) Aceleaşi probleme le-am avut şi pe lotul celălalt, dar s-au depăşit. De aceea, mă aştept ca în următoarea lună ritmul să fie unul sporit. Resurse financiare există, nu e o problemă de bani. Deci, aici mă aştept să văd un ritm crescut”, a subliniat ministrul Transporturilor.
Totodată, el a spus că ţinta este ca anul viitor să se circule pe autostradă de la Craiova până la Constanţa.
„Ideea este ca la anul, de la Craiova, cel puţin pe această variantă sudică, de la Craiova până la Constanţa să se poată circula pe autostradă. Acum venim pe zona aceasta de la Ploieşti încoace, pe primul tronson de la Dumbrava la Mizil – pe mare parte din el, lucrurile stau bine. Au fost deblocate toate lucrurile, au fost probleme cu gropile de împrumut, pânza freatică foarte sus, nivelul şi, de asemenea, descărcări arheologice foarte multe, neaşteptat de multe. Dar aici ritmul e unul care, să spunem, e mulţumitor. Sper să recupereze şi ultima parte de tronson”, a adăugat ministrul.
Pe de altă parte, Sorin Grindeanu a explicat faptul că, prin reducerea celor 2,1 miliarde de euro din PNRR, nu s-a pierdut „nici măcar un euro” pe zona de transporturi.
„România a fost nevoită să reducă cu 2,1 miliarde din PNRR. Asta nu a decis Guvernul Ciolacu. (…) Din 2,1 miliarde nu s-a pierdut nici măcar un euro pe transporturi şi nici pe celelalte componente (…). Tot ce înseamnă achiziţii care erau prinse pe PNRR pe material rulant le-am mutat pe fondul de modernizare. Deci, acele lucruri vor fi făcute în continuare pe fonduri europene. Noi plătim acum factura de a scoate şi a reduce cu 2,1 miliarde de euro din zona de granturi, pentru că a fost unul deştept în trecut, care e şi cu gură mare acum. (…) Pe zona de transporturi, toate proiectele au în continuare acoperire financiară din fonduri europene pe alte tipuri de finanţare”, a arătat ministrul.
La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a adăugat că toate proiectele care au fost scoase din PNRR au acoperire din alte surse europene.
„Nu a fost absolut nimic scos care să nu fie prins în alte program europene, tot de grant. PNRR are termen de implementare până în anul 2026. Nu există până acum niciun semn de la Comisie că s-ar prelungi cum sunt exerciţiile financiare 2+1. (…) A fost o discuţie interministerială (…) în funcţie de cât de avansat era proiectul şi care erau şansele cele mai scăzute ca să nu cheltuim aceşti bani, grant. Deci, nu împrumut, bani pe care îi pierdem, dacă nu îi cheltuim până în 2026, şi atunci spitalele au fost transferate pe BEI, unde există deja un acord (…). Tot ce s-a trecut pe transporturi e pe fondul de modernizare, s-a şi extins cu electrificarea de cale ferată venită din Bulgaria şi încercăm să închidem coridorul sudic cu Grecia – Bulgaria – România şi mai sunt unele de la Mediu, care automat şi ele au fost încadrate în exerciţiul financiar”, a explicat Ciolacu.