Întrebat despre efectele legii dării în plată modificată, promulgată pe 13 mai de preşedintele Iohannis şi publicată în Monitorul Oficial în aceeaşi dată, preşedintele Raiffeisen Bank a declarat că „este o lege care nu contribuie la rezolvarea crizei, dar vom gestiona şi asta. Costul creditului în România face parte din mediul cu care ne confruntăm.”
Groningen a subliniat că fiind lege, banca pe care o conduce o va respecta. De asemenea el nu crede că legea va avea un efect imediat în piaţă, iar dacă e nevoie băncile se vor adresa instanţelor.
Raiffeisen Bank mai deţine un volum de 140 de milioane de franci elveţieni, creditele a 3.800 de clienţi. Noua lege a dării în plată stabileşte drept criteriu de stabilire a impreviziunii o variație a cursului de 52,6% pe cel puțin trei luni. Potrivit acestui calcul toate creditele în franci elvețieni acordate în perioada de dinainte de criză se încadrează la impreviziune. Cu condiţia ca împrumutatul să recurga la legea dării în plată.
Vorbind despre contextul actual al crezei de coronavirus, Steven van Groningen a precizat că după reluarea economiei va exista o nevoie imensă de creditare, dar că, în acelaşi timp trebuie să existe un echilibru între credite şi depozite. Dar, chiar dacă avem nevoie de bănci şi în viitor, bancherul se întreabă de ce avem o intermediere financiară atât de redusă, de ce ponderea activelor bancare în PIB este atât de redusă şi ce măsuri se pot lua pentrtu a îndrepta situaţia.
În acest context, lipsa unui dialog social între forţa legiuitoare, patronate, sindicate, Consiliul economic şi social, inexistenţa acelui dialog tripartit ridică multe semne de întrebare asupra viitorului. „Nu suntem o democraţie. La noi nu există discuţii şi analize despre ce vom face. Cine a câştigat alegerile face apoi ce vrea timp de patru ani. Trebuie să dicutăm, să dezbatem ce trebuie să facem, cum trebuie să facem”, spune Groningen. Bancherul spune că nu a înţeles cum doreşte România să folosească un sistem bancar în care nu există încredere şi că băncile încearcă permanent să aibă o discuţie pe conţinut.
„Sau poate nu mai avem nevoie de sistem bancar? Dezvoltarea digitalizării ne va permite să deschidem conturi curente în bănci din alte ţări, să ne depunem economiile în alte ţări şi să accesăm şi credite din alte ţări. Dar atunci toţi banii vor migra către alte ţări. Nu cred că asta este o soluţie pentru ieşirea din criză, dar constat că aceasta este direcţia către care mergem”, a declarat Stevan van Groningen.
Bancherul concluzionează totuşi că această criză ar putea avea şi efecte benefice, poate ieşim altfel şi se va face o analiză care să stabilească cine sunt persoanele, firmele cu adevărat afectate de condiţiile economice de acum dar şi din ultimii anişi poate această analiză se va face cu toţi partenerii de dialog social.