Gruparea paramilitară Wagner pune capăt revoltei şi se retrage de pe poziţiile sale din Rusia

După o zi de rebeliune armată spectaculoasă, Prigojin urmează să plece în Belarus, iar acuzaţiile împotriva sa vor fi retrase, a declarat Kremlinul. Nu este clar duminică unde este şeful furtunos al Wagner, care promisese cu o zi înainte să „elibereze poporul rus” prin lansarea trupelor sale spre Moscova, dar în cele din urmă a dat înapoi pentru a evita vărsarea de „sânge rusesc”.

„A fost în interesul nostru să evităm o baie de sânge”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, salutând „o rezolvare fără alte pierderi” a crizei, în care preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko joacă rolul de mediator.

În opinia consilierului prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, „Prigojin l-a umilit pe Putin/statul şi a arătat că nu mai există monopol asupra violenţei”.

Această criză extraordinară şi de scurtă durată nu va fi lipsită de consecinţe pentru Wagner şi liderul său, prezic analiştii.

„Trebuie să existe. În caz contrar, mesajul este că o forţă militară poate contesta în mod deschis statul, iar alţii trebuie să înţeleagă că statul rus are un monopol asupra violenţei în interiorul ţării”, a scris pe Twitter Samuel Bendett, cercetător la Centrul pentru Analize Navale.

„Putin şi serviciile de securitate vor încerca probabil să slăbească Wagner sau să-l înlăture pe Prigojin”, a scris pe Twitter Rob Lee, membru senior la Institutul de Cercetare a Politicii Externe din SUA. Potrivit acestuia, „cele mai importante efecte vor fi resimţite în Orientul Mijlociu şi Africa, unde Wagner este foarte prezentă”.

Trupele lui Wagner s-au apropiat sâmbătă la 400 km de capitală, după ce au ocupat în cursul dimineţii cartierul general al armatei ruse din Rostov (sud-vest), centrul sensibil al operaţiunilor din Ucraina.

După ce au fost ovaţionaţi de zeci de locuitori care au strigat „Wagner, Wagner!”, aceşti luptători, cu liderul lor în fruntea convoiului, au părăsit în cele din urmă scena, a declarat peste noapte guvernatorul regiunii. „Coloana grupării Wagner a părăsit Rostov şi s-a îndreptat spre taberele sale”, a precizat Vassili Golubev pe Telegram.

Niciunul dintre luptătorii grupării Wagner, care joacă un rol-cheie alături de armata rusă în Ucraina, nu va fi urmărit penal pentru lovitură de stat, potrivit Kremlinului. „Nimeni nu îi va persecuta (pe luptători), având în vedere meritele lor pe frontul” ucrainean, a dat asigurări Dmitri Peskov.

În timp ce termenii acordului cu Wagner rămân supuşi speculaţiilor, preşedintele Lukaşenko, un aliat apropiat al lui Putin, pare să fi jucat un rol-cheie. Potrivit serviciilor sale, el i-a propus liderului Wagner să-şi oprească avansul în Rusia.

„Îi suntem recunoscători preşedintelui Belarusului pentru aceste eforturi”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Evenimentele au fost urmărite îndeaproape de guvernele occidentale. Potrivit publicaţiilor Washington Post şi New York Times, serviciile de informaţii americane au avertizat Casa Albă despre iminenţa unei revolte Wagner în Rusia cu o zi înainte de izbucnirea acesteia.

Confruntat cu cea mai mare provocare de când a venit la putere la sfârşitul anului 1999, preşedintele Putin a încercat să-şi păstreze mâna forte în faţa acestei rebeliuni fără precedent, denunţând o „trădare” şi evocând spectrul unui „război civil”.

În acelaşi timp, Kremlinul a avertizat ţările occidentale împotriva oricărei încercări de a „profita de situaţia internă din Rusia pentru a-şi atinge obiectivele rusofobe”. Rebeliunea eşuată a Wagner nu va afecta „în niciun fel” ofensiva rusă în Ucraina, a declarat purtătorul său de cuvânt în cursul serii.

Unele măsuri excepţionale de securitate luate în Rusia ca răspuns la avansul Wagner au început să fie ridicate, în special în regiunea Lipeţk, la sud de Moscova, unde au pătruns paramilitari.

Primarul Moscovei le-a cerut locuitorilor să limiteze călătoriile în oraş, numind situaţia „dificilă”, iar pentru luni a declarat o zi liberă.

Acum pare să fie o relativă detensionare între Putin şi liderul Wagner, după o zi de sâmbătă punctată de declaraţii virulente ale celor doi.

Sâmbătă dimineaţă, într-un discurs adresat naţiunii, Vladimir Putin, într-un costum negru, cu un aer grav şi pe ton marţial, l-a atacat fără să-l numească pe omul care îndrăzneşte să-l sfideze, acuzându-i pe „trădători” şi promiţând că îi va „pedepsi”.

„Este o lovitură de cuţit în spatele ţării noastre şi al poporului nostru”, a spus Putin. „Nu ne confruntăm cu nimic altceva decât cu o trădare. O trădare provocată de ambiţiile excesive şi interesele personale” ale lui Prigojin, a adăugat liderul de la Kremlin.

Vladimir Putin „se înşală profund” şi luptătorii mei nu se vor „preda”, a replicat şeful Wagner, care critică strategia militară rusă în Ucraina de câteva luni. „Suntem patrioţi. Nimeni nu se va preda la cererea preşedintelui, a serviciilor de securitate sau a oricui altcuiva”, a promis el, atacându-l direct pentru prima dată pe preşedintele rus.

În mai multe mesaje audio de vineri, şeful Wagner a susţinut că loviturile ruseşti au provocat un „număr foarte mare de victime” în rândurile sale şi l-a acuzat pe ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, că este responsabil.

Aceste acuzaţii „nu corespund realităţii şi sunt o provocare”, a replicat Ministerul Apărării.