Grupul Carpatica îşi desfiinţează firma de brokeraj, Carpatica Invest
Banca Comercială Carpatica (BCC) nu va avea probleme să decidă, în 18 august, dizolvarea anticipată şi începerea procedurii de lichidare a societăţii de brokeraj Carpatica Invest, în AGA de mâine, potrivit convocatorului publicat pe site-ul companiei. BCC are peste 95% din acţiunile Carpatica Invest.
Carpatica Invest a fost una dintre firmele de brokeraj active de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), cu tranzacţii intermediate de peste 255 de milioane de lei, anul trecut (locul 17 din peste 50 de firme de brokeraj).
Firma a fost însă inclusă în seria de scandaluri în care a intrat grupul Carpatica, fiind acuzată de tranzacţii neautorizate de clienţi şi cercetată de procurorii DIICOT.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) i-a suspendat activitatea, pentru trei luni, începând din 16 mai 2014 şi i-a cerut să îşi remedieze situaţia financiară şi să atragă noi resurse de capital. Decizia acţionarilui majoritar,BCC, de a convoca o AGA de dizolvare, indică împotrivirea băncii de a-şi mai finanţa firma de brokeraj.
La originea scandalului ar fi o plângere a unui investitor, care a acuzat pe un broker al Carpatica Invest că ar fi efectuat tranzacţii neautorizate pe contul său, în baza unor acte pe care le-ar fi falsificat.
Firma de brokeraj Carpatica Invest face parte din grupul financiar Carpatica, controlat de omul de afaceri Ilie Carabulea, care se află în arest la domiciliu, în dosarul societăţii de asigurareCarpatica Asig. În legătură cu acest dosar ca şi cu dosarulş Astra Asigurări, procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 24 aprilie, pe fostul preşedinte al ASF, Dan Radu Ruşanu, pe omul de afaceri Ilie Carabulea, patronul BCC, şi pe Marian Mârzac, fost membru al Consiliului ASF.
Ilie Carabulea, care este şi patronul transportatorilor Atlassib şi Transcar, firme prin care controla indirect Carpatica Asig, a fost trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă, dare de mită, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals, potrivit DNA.