Grupul EFG Eurobank a înregistrat anul trecut pierderi de 25,1 milioane de euro în România
Valoarea activelor din România a scăzut cu 17,8%, de la 5,36 miliarde de euro la sfârşitul anului 2010 la 4,54 miliarde de euro. Soldul împrumuturilor s-a redus cu 3%, de la 3,3 miliarde de euro în urmă cu un an la 3,2 miliarde de euro. La sfârşitul lunii septembrie, acest sold era de 3,3 miliarde de euro.
Portofoliul depozitelor a scăzut cu 2,76%, de la 1,86 miliarde de euro la 1,81 miliarde de euro. La sfârşitul lui septembrie, depozitele erau de 1,83 miliarde de euro.
Cheltuielile operaţionale au scăzut cu 1,8%, de la 162,5 milioane de euro în 2010 la 159,6 milioane de euro.
Reţeaua de unităţi de retail a grupului în România a scăzut de la 286 de unităţi la sfârşitul lui 2010 la 265 de unităţi.
În trimestrul al patrulea, EFG Eurobank a înregistrat în România pierderi de 16,9 milioane de euro, faţă de un profit net de 1,8 milioane de euro în urmă cu un an.
Marja netă din dobânzi s-a menţinut în trimestrul al patrulea la nivelul din trimestrul anterior,de 3,88%.
Pe piaţa românească, EFG Eurobank controlează Bancpost şi mai multe companii, între care EFG Retail Services IFN, EFG Eurobank Finance – Romania, EFG Eurobank Securities – România, EFG Eurobank Leasing, EFG Eurobank Property Services, EFG IT Shared Services, EFG Eurolife Asigurări Generale şi EFG Eurolife Asigurări de Viaţă.
Grupul EFG Eurobank a înregistrat anul trecut pierderi de 5,5 miliarde de euro, din care 4,6 miliarde de euro în urma participării la programul de restructurare a datoriilor Greciei şi alte 856 milioane de euro în urma amortizării fondului comercial. Grupul a avut pierderi operaţionale de 29 milioane de euro, rezultat considerat satisfăcător de către conducere, având în vedere recesiunea gravă din Grecia.
Băncile elene au întârziat raportarea rezultatelor financiare pentru anul trecut, pentru a putea evalua impactul participării la programul de reducere a datoriilor guvernului grec către deţinătorii privaţi de obligaţiuni. Băncile elene vor fi recapitalizate, din cauza pierderilor înregistrate, printr-un program al statului elen, cu finanţare de la fondul de urgenţă al zonei euro, dar şi cu participarea acţionarilor. Detaliile acestui program vor fi anunţate, cel mai probabil, după alegerile de pe 6 mai.
În cadrul celei mai mari restructurări de datorie suverană din istorie, prin care datoria Greciei a fost redusă cu 100 miliarde de euro, creditorii privaţi au acceptat pierderi de 53,5% din valoarea nominală a obligaţiunilor. Dacă sunt luate însă în calcul şi dobânzile neîncasate pentru obligaţiunile preschimbate, precum şi costurile prelungirii scadenţei, pierderile reale se ridică la 74%.