„În acest moment, intenţia noastră este aceea de a dezvolta rute alternative. Într-o zonă de conflict, cât de mult poţi avea o aprovizionare stabilă printr-o conductă care este tot timpul în pericol?”, a spus Peter Ratatics.
Aceste declaraţii ale unui director de la Mol sugerează că există un efort de a limita dependenţa energetică a Ungariei de Rusia, chiar dacă premierul ungar Viktor Orban a semnat un contract pe 15 ani cu grupul rus Gazprom privind aprovizionarea cu gaze naturale şi în prezent colaborează cu un alt grup rusesc, Rosatom Corp., pentru a construi noi reactoare la singura centrală nucleară din Ungaria.
La fel ca şi alte state din Europa de Est, Ungaria este dependentă de oleoductul rusesc Drujba care trece prin Ucraina şi în ultimii ani s-a confruntat cu diverse probleme tehnice. Pentru moment, singura alternativă pentru Mol este ţiţeiul transportat de compania croată Jadranski Naftovod DD (Janaf).
La începutul acestei luni, Mol a semnat un acord cu Janaf privind transportul şi stocarea de petrol, acord care expiră în data de 31 martie. În prezent, compania ungară este interesată de un acord de cooperare pe termen mai lung, dar în cadrul căruia preţul este în continuare un punct de dispută, iar volumele de livrări ar putea să nu fie suficiente pentru a înlocui importurile din Rusia, a dezvăluit o sursă din interiorul guvernului ungar.
„Oleoductul Drujba deserveşte Ungaria, Slovacia şi jumătate din Cehia, ceea ce oleoductul Adriatic nu poate face. Asta înseamnă că cineva nu va avea suficient petrol sau toată lumea va primi mai puţin”, a declarat ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, într-un interviu publicat marţi pe portalul de ştiri Origo.
Anul trecut, profitul realizat de Mol a explodat după ce premierul Orban a obţinut o scutire pentru Mol de la sancţiunile impuse de Uniunea Europeană pentru importurile de petrol rusesc. Câştigurile Mol sunt folosite în prezent de Guvernul de la Budapesta, pentru a-şi finanţa subvenţiile la energie.
Uniunea Europeană a interzis importurile de ţiţei rusesc pe mare începând cu data de 5 decembrie 2022 şi începând din 5 februarie 2023 vor fi impuse limite şi pentru importurile de combustibili din Rusia.
Chiar dacă aceste restricţii vor avea un efect limitat asupra benzinăriilor Mol din Ungaria, Serbia şi România, ar putea afecta livrările companiei Mol spre Austria de la rafinăria sa din apropiere de Bratislava, a avertizat Peter Ratatics. Potrivit acestuia, chiar dacă piaţa s-a pregătit pentru intrarea în vigoare a noilor restricţii, prin acumularea de stocuri, orice întrerupere neplanificată a operaţiunilor de rafinare ar putea afecta livrările.
Peter Ratatics a mai spus că nu se aşteaptă ca blocul comunitar să extindă şi mai mult embargoul petrolier, în timp ce Mol îşi modernizează rafinăriile pentru a putea procesa şi alte tipuri de ţiţei decât cel rusesc Urals. Aceste lucrări, care includ şi majorarea capacităţii de stocare, ar urma să se întindă pe o perioadă de aproximativ doi ani şi vor costa aproximativ 500 de milioane de dolari, după ce decizia finală de investiţii va fi adoptată. Mol vrea să obţină şi finanţare de la UE pentru modernizarea rafinăriilor sale.
Grupul Mol este o companie internaţională integrată de petrol, gaze naturale, petrochimie şi retail, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 30 de ţări, o forţă de lucru formată din 25.000 de angajaţi în întreaga lume şi peste 100 de ani de experienţă în industrie. Grupul Mol controlează trei rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Compania are, de asemenea, o reţea de aproape 2.000 de staţii de servicii în 10 ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est. În prezent, activităţile de producţie se desfăşoară în 9 ţări, iar cele de explorare în 14 ţări.