Bruxelles-ul nu a contestat proiectul de buget pentru 2020 trimis luna aceasta de Italia, ci pur şi simplu a cerut clarificări, susţine Roberto Gualtieri.
„Italia a folosit în trecut aşa numita ‘flexibilitate’ a finanţelor publice, deoarece datoria publică trebuie să scadă, dar reducerea poate fi doar graduală şi sustenabilă pentru a fi credibilă”, susţine ministrul Economiei.
Acesta a explicat că Executivul vrea să reducă datoria, dar ar fi contraproductiv dacă ar încerca să o facă, reducând semnificativ cheltuielile publice, deoarece ar avea un impact negativ asupra economiei.
Marţi, Comisia Europeană a apreciat că proiectul de buget pentru 2020 al Italiei ar putea încălca prevederile fiscale comunitare şi a cerut Romei să trimită o serie de clarificări.
Bruxelles-ul atrage atenţia Italiei asupra datoriei publice colosale, a doua ca procent din PIB după cea a Greciei (180%).
„Planul Italiei nu respectă obiectivul de reducere a datoriei în 2020”, se arată în scrisoarea celor doi comisari.
Comisia vrea ca ministrul italian de Finanţe, Roberto Gualtieri, să explice de ce, conform proiectului de buget pe 2020, balanţa structurală, care exclude veniturile şi cheltuielile cu caracter excepţional, ar urma să se înrăutăţească până la 0,1% din PIB, în loc să se îmbunătăţească până la 0,6% din PIB cum cere UE.
În replică, şeful guvernului italian, Giuseppe Conte, a promis că va furniza toate clarificările cerute de UE.
„Nu suntem îngrijoraţi. Este un dialog necesar cu Bruxelles-ul de la care nu ne vom sustrage”, a subliniat premierul Italiei.
La nivelul UE, datele Eurostat arată că 14 state membre aveau în 2018 un nivel al datoriei guvernamentale mai mare de 60% din PIB, cel mai ridicat fiind în Grecia (181,2%) şi Italia (134,8%).