Ar trebui să ne propunem măcar „ambiţia” să ajungem la nivelul colectării din Bulgaria, până în 2025 – Guda, Coface România

„Matricea riscurilor din perspectiva peisajului macroeconomic, lăsând la o parte planul sanitar, este evident că în vârful listei este consolidarea fiscală. Am ajuns la maxime record ale deficitului, poate justificat în 2020, cauzat strict de pandemie, dar total nejustificată ideea că niciodată nu am avut excedent şi mai ales în anii de expansiune. Avem o provocare şi din perspectiva veniturilor. România este pe ultima poziţie în Uniunea Europeană cu veniturile raportate la PIB la doar 31%. În strategia fiscal-bugetară pentru 2021 – 2023 am văzut că se perpetuează ideea că nu putem colecta mai mult de 31% din PIB, ceea ce indirect nu se cuplează cu mesajul că vrem să reducem economia subterană şi să captăm mai bine fiscalizarea creşterii economice anunţate pentru 2021 şi anii ce urmează. Aici cred că trebuie să fim mai ambiţioşi. Bulgaria colectează 37% din PIB şi nu are taxe semnificativ mai mari, ci are economie subterană mai mică. Spre exemplu, gap-ul de TVA în Bulgaria este de doar 10%, iar la noi este de un pic peste 30%. Deci, pierdem undeva la 30 de miliarde de lei pe an doar din TVA nerecuperată. Cred că ar trebui să ne propunem măcar ‘ambiţia’ să ajungem la nivelul colectării din Bulgaria până în 2025. Până la urmă am pus acele ghilimele, pentru că este foarte realist şi nu este o ambiţie excepţională. Nu am spus că ar trebui să colectăm precum media europeană. În strategia fiscal-bugetară nu vedem aceste elemente pentru că ponderea veniturilor publice în PIB rămâne la 31%”, a punctat Guda.

Acesta a subliniat, totodată, faptul că plata salariilor şi a pensiilor rămâne cu o pondere importantă în cheltuielile statului, însă România a reuşit că capete credibilitate pe pieţele externe, iar un pas greşit pe zona recomandată a investiţiilor ne poate retrograda sub această clasă.

„Dacă ne uităm pe componenta de cheltuieli, avem o pondere ridicată a salariilor şi a pensiilor şi cu asistenţa socială, unde sunt incluse peste 90% pensii pe Pilonul I, care au ajuns la 81% din PIB. Dacă s-ar fi majorat pensiile cu 40%, cheltuielile ar fi ajuns la 99%. Rămânem cu această provocare a deficitului comercial cât timp nu o să reuşim să dezvoltăm producţia prin investiţii şi exporturi. În acest context, cred că este foarte important să vedem cum suntem percepuţi, adică să executăm consolidarea fiscală, în condiţiile în care, în 2020, agenţiile internaţionale de rating şi marii creditori au fost mai tolerante, mai permisive pentru toate ţările, nu doar pentru România. Ca atare, implicit am rămas în zona de rating recomandată investiţiilor, ceea ce este ultima clasă din lumea bună. Mai pe româneşte, suntem ultimii de la oraş. Suntem la graniţă, dar dacă face un pas greşit putem ajunge în zona nerecomandată investiţiilor, ceea ce brusc ar putea creşte costul de finanţare al statului cu două puncte procentuale. În 2020, România s-a bucurat de o credibilitate mai bună pe plan extern, cred că în primul rând din perspectiva luptei pe două fronturi complicate atât din punct de vedere pandemic, cât şi în plan financiar, unde am închis cu o contracţie de 3,9%, cu două puncte procentuale peste estimările iniţiale ale Guvernului, dar cu două puncte procentuale sub consensul pieţei”, a explicat analistul.

Guda a avertizat că orice creştere a deficitului peste cel asumat în programul de consolidare poate decredibiliza România, iar „toate mesajele din spaţiul public din ultima perioadă că nu sunt bani pentru creşteri de salarii, sporuri, pensii sunt justificate de execuţia bugetară şi premisele pentru 2021”.

Coface a organizat, miercuri, o conferinţă de presă în cadrul căreia a fost lansat Studiul Insolvenţelor din România cu date pentru anul 2020.