Ca exemple de nereguli în soluţionarea dosarelor depuse anterior pentru retrocedarea imobilelor naţionalizate, premierul Victor Ponta a prezentat, vineri, mai multe cazuri, printre care unul înregistrat la Primăria Câmpia Turzii, unde fostul proprietar a cesionat dreptul către o persoană fizică în martie 2010 pentru 500.000 euro, iara ceastă persoană a obţinut titlul de despăgubire doar două luni mai târziu, în mai 2010, pentru peste 20 milioane euro.
Cazul a fost posibil, potrivit premierului, deoarece dosarele au fost tergiversate la nivelul local şi la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) până când s-au găsit cesionarii „potriviţi”, cesiunile fiind mascate de contracte de mandat, neurmărite din punct de vedere fiscal şi fără interes pentru impozitarea veniturilor şi verificarea realităţii sumelor declarate. La ANRP s-a stabilit ordinea de soluţionare a dosarelor în funcţie de cesionari, caz dovedit prin faptul că acest dosar are numărul 6123, iar în 2008 se hotărâse soluţionarea doarelor de la 1 la 6200.
Guvernul consideră că se poate acuza lipsa de interes pentru acest subiect din partea Ministerului Finanţelor în acest caz.
Un alt dosar cu nereguli prezintă cazul unei persoane care a achiziţionat 30% dintr-un dosar, în mai 2010, contra 1 milion euro şi a primit, în august 2010, titlu de despăgubire în valoare de peste 18 milioane euro. În acest dosar, fostul proprietar a primit, în 2006, 35.000 dolari, primul cesionar a revândut, în 2008, pentru 50.000 dolari, iar cesionarii au primit în 2010, în total, titlu de despăgubire în valoare de 53,5 milioane euro.
O altă persoană a cumpărat, în octombrie 2009, cu 10.000 euro, 25% dintr-un dosar de despăgubire pentru care a primit, în ianuarie 2010, peste 1,5 milioane euro (în acest caz, arată Guvernul, ca în multe altele, se suspectează că cesiunea e de fapt un „onorariu de succes” pentru rezolvarea dosarului la ANRP).
Un alt caz a fost înregistrat la Camera de Comerţ Argeş, de unde o persoană a cumpărat, în 13 octombrie 2008, pentru 1,2 milioane lei, drepturi litigioase pentru care a primit despăgubiri doar o zi mai târziu, în 14 octombrie 2008, în sumă de 11,9 milioane lei.
Există numeroase speţe în care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a aprobat soluţionarea cu prioritate a unor dosare („cazuri speciale”) deşi acestea făcuseră, anterior, obiectul tranzacţionării pe sume importante.
Reţine atenţia un dosar în care cesionarul a plătit pentru drepturi 1,5 milioane dolari, a invocat probleme medicale şi a primit titlu de despăgubire, în mai puţin de o lună, în 2008, de la aprobarea regimului de „caz special”, pentru 128 milioane euro (la cursul de schimb din anul 2008). În lipsa regimului de caz special, acest dosar nu ar fi fost rezolvat nici în prezent. Mai mult, la ANRP există dosare cu acelaşi statut de „caz special” încă din 2007, rămase nesoluţionate.
Un alt exemplu face referire la un dosar în care primarul de la Cluj Napoca emite dispoziţie în 27 ianuarie 2011, se înregistrează în martie la ANRP (în acest termen s-a emis şi avizul de legalitate de către prefectul judeţului Cluj), în aprilie se cesionează 25% din dosar, pentru 100.000 euro unei persoane care, în mai 2011 (ultima şedinţa în care s-au aprobat dosare la ANRP), primeşte titlu de despăgubire pentru două milioane euro.
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor va verifica modul în care au fost efectuate restituiri în natură în timpul guvernărilor anterioare.
Premierul Victor Ponta a explicat astfel că statul a soluţionat până în prezent 27.315 dosare cu titlu de despăgubire pentru imobile naţionalizate şi mai are de rezolvat circa 200.000 astfel de dosare, dar soluţiile de până în prezent nu au favorizat proprietarii, ci au ajutat, indirect, o mafie a samsarilor.
El a arătat că ponderea reală a foştilor proprietari este foarte mică, prin comparaţie cu cei ce deţin drepturi litigioase şi că pentru 2% din totalul dosarelor cu drepturi litigioase au fost efectuate aproape 60% din plăţi.
Din totalul dosarelor, doar 3,8% au cel puţin un cesionar, însă suma acordată lor este de aproape 60% din valoarea totală a despăgubirilor acordate în ultimii ani.
Au fost restituite 9.026 de imobile, inclusiv cu şcoli, grădiniţe, spitale, 341.011 hectare terenuri considerate în intravilan şi 709.305 hectare terenuri în extravilan, urmând să fie emise decizii de punere în posesie pentru circa 300.000 hectare terenuri în extravilan.
Un număr de 24.300 dosare (88%) au primit sume de până în 500.000 lei, dar suma acordată reprezinta doar 14% din valoarea totală a despăgubirilor.
Potrivit Guvernului, statul român nu a beneficiat aproape deloc de pe urma acestui proces, deoarece majoritatea sumelor au ieşit din ţară.