Sursa citată precizează că strategia aduce ‘o nouă abordare’ în domeniul achiziţiilor publice, ‘mutând accentul de la procedură la proces, de la valoarea contractului propriu-zis la ‘value for money’ şi la costul întregului ciclu de viaţă al unei achiziţii, de la supra-reglementare la o legislaţie suplă, dublată de ghiduri coerente, actualizate, consolidate şi validate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice’.
‘Strategia are în vedere o reaşezare a sistemului, pornind de la funcţiile esenţiale pentru o mai bună funcţionare: asigurarea legiferării, elaborarea de politici publice, monitorizare şi supervizare, sprijin operaţional şi help-desk, control şi remedii şi căile de atac. De asemenea, măsuri incluse în acest document au scopul să profesionalizeze personalul din domeniul achiziţiilor publice, fapt care, pe termen mediu şi lung, va contribui la cheltuirea eficientă a banului public prin creşterea calităţii procesului de achiziţii şi, implicit, prin creşterea capacităţii administrative’, informează Guvernul într-un comunicat de presă.
Strategia este structurată pe cinci capitole şi vizează realizarea unui set de acţiuni în perioada 2015 – 2016, cu efecte pentru întreaga perioadă de programare bugetară 2014 – 2020.
Unul dintre capitole vizează calitatea cadrului legislativ, inclusiv evaluarea opţiunilor de transpunere a noilor directive europene în legislaţia naţională.
‘Pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ, vor fi promovate noi legi în materie de achiziţii publice, care vor transpune cele mai recente directive europene în domeniu şi vor conţine măsuri care să remedieze neajunsurile constatate în aplicarea actualei legislaţii. Mai exact, vor fi adoptate patru legi distincte privind: achiziţiile publice (clasice), achiziţiile sectoriale (utilităţile), concesiunile şi parteneriatul public-privat, respectiv remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor. Aceste patru acte normative vor înlocui cadrul legal existent în domeniul achiziţiilor’, se arată în comunicat.
Legile avute în vedere vor fi urmate de norme metodologice şi ghiduri explicative.
Totodată, Strategia vizează coerenţa generală şi eficienţa cadrului instituţional.
‘Sunt avute în vedere dezvoltarea funcţiei de asistenţă (help-desk) astfel încât să permită accesul direct la îndrumări metodologice/ ghiduri pe probleme specifice, asigurarea sprijinului operaţional prin dezvoltarea de ghiduri online ce vor conţine documentaţii de atribuire standard pentru anumite sectoare. Monitorizarea, supervizarea şi asigurarea unui sistem de remedii şi căi de atac îmbunătăţit sunt alte acţiuni avute în vedere’, potrivit aceluiaşi comunicat.
De asemenea, documentul urmăreşte regularitatea şi calitatea procesului de achiziţii publice prin ‘dezvoltarea controlului intern, eficientizarea controlului extern ex-ante, îmbunătăţirea şi extinderea sistemelor pentru a preveni conflictele de interese, eficientizarea controlului ex-post’.
Strategia îşi propune şi întărirea capacităţii autorităţilor contractante cu accent pe profesionalizare şi aspecte ce ţin de integritate printr-o serie de acţiuni între care: elaborarea de îndrumare şi instrumente pentru autorităţile contractante, măsuri legislative pentru soluţionarea unor problematici comune în managementul proiectelor, profesionalizarea personalului, mecanisme pentru întărirea capacităţii autorităţilor contractante şi agregarea cererii.
Funcţiile de monitorizare şi supervizare ale sistemului de achiziţii publice din România sunt luate, de asemenea, în calcul.
‘Strategia are în vedere dezvoltarea acestor sisteme, astfel încât să devină funcţionale şi eficiente, prin stabilirea unor indicatori relevanţi care să fie extraşi automat din SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice), înfiinţarea unui departament dedicat în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, instituirea unor proceduri de corelare a funcţiei de monitorizare cu cea de supervizare şi cu cea de formulare a politicilor publice’, informează Guvernul.
Sursa citată arată că, din perspectiva impactului concurenţial şi asupra mediului de afaceri, ‘reforma în domeniul achiziţiilor publice va permite implementarea unui mecanism de cooperare instituţională între autorităţi, pentru prevenirea şi combaterea practicilor coluzive între ofertanţi’, iar în ceea ce priveşte impactul social ‘scopul reformării achiziţiilor publice nu se va rezuma doar la realizarea de economii, ci vor putea fi utilizate ca un instrument pentru implementarea de politici în domeniile mediului, social sau al eficienţei energetice’.