Guvernatorul BNR: Nu suntem sceptici în privinţa adoptării euro, ci încercăm să fim realişti

„Cu privire la diferenţele existente între strategiile ţărilor, pentru unii ar putea fi uimitor că Bulgaria se gândeşte să adere la euro mai repede decât România, Ungaria, Polonia sau Cehia. Este adevărat că aceste ţări vecine au multe în comun. Dar există şi un lucru care le diferenţiază. Şi acesta nu este doar fluviul Dunărea, dacă vorbim despre România şi Bulgaria. Bulgaria are un Consiliu monetar şi este natural pentru Bulgaria să se gândească la aderarea la zona euro. Adoptarea acestui mecanism, în urmă cu peste două decenii, înseamnă că mai mult de jumătate din paşii spre aderarea la euro au fost făcuţi. Practic, un Consiliu monetar înseamnă că ai un curs de schimb fix. În contrast, România are un curs de schimb flexibil şi un regim de ţintire directă a inflaţiei, la fel ca şi Polonia, Ungaria şi Cehia. De aceea abordarea este diferită. Aceasta nu înseamnă că România, Ungaria sau Polonia sunt sceptice cu privire la adoptarea euro. Cel puţin în cazul nostru, nu suntem sceptici. Încercăm să fim realişti. Este nevoie de o abordare comprehensivă înseamnă să asigurăm un interval de timp adecvat pentru acest moment şi aderarea cu succes la zona euro”, a spus Isărescu.

Potrivit guvernatorului BNR, adoptarea monedei euro de către noile state membre reprezintă o chestiune de „când”, nu de „dacă”.

„Adoptarea euro de către noile state membre este o chestiune de când, nu dacă. Pentru că nu au, sau noi, România, nu avem o clauză de tip „opt out” (o „clauză de neparticipare’ care le permite unor state să rămână în afara zonei euro, n.r.). Angajamentul de aderare la zona euro este de netăgăduit, dar modul în care procesul complex în care procesul de convergenţă economică este derulat rămâne în mare parte la latitudinea autorităţilor din statele candidate. În acest context, abordarea a variat atât de-a lungul timpului, cât şi în rândul statelor. La scurt timp după aderarea noilor state membre la Uniunea Europeană, datele asumate pentru aderarea la zona euro erau foarte ambiţioase pentru noi toţi. De asemenea, îndeplinirea unora dintre criteriile din Tratatul de la Maastricht erau încă departe, la acel moment. O abordare mai prudentă dezvoltată între timp nu indică neapărat o inabilitate sau dificultăţi în îndeplinirea criteriilor nominale de convergenţă ci mai degrabă arată, în special după debutul crizei mondiale, când unele din beneficiile adoptării euro s-au diminuat, de ce costurile asociate au devenit din ce în ce mai vizibile. De aceea suntem într-o abordare mai comprehensivă cu privire la procesul de aderare la euro”, a subliniat oficialul BNR.

Mugur Isărescu a menţionat, totodată, că este nevoie de o convergenţă sustenabilă, iar România trebuie să fie conştientă că pentru a profita de beneficiile aderării la euro trebuie îndeplinite mai multe condiţii esenţiale.

„Nu poate fi trecut cu vederea atât faptul că noile state membre care au aderat la zona euro (ţările baltice, Slovenia şi Slovacia) sunt state relativ mici, cu un nivel diferit de convergenţă reală şi în mod clar cu un nivel mult mai redus redus al problemelor structurale. Dacă ne referim la ţările care, în prezent, sunt în procesul de adoptate euro, eu personal mă număr printre cei care subliniază că este nevoie de convergenţă sustenabilă, să fim conştienţi că pentru a putea profita de beneficiile aderării la euro trebuie îndeplinite în mod cumulativ mai mult condiţii esenţiale. Faptul că aceste criterii nominale de convergenţă trebuie îndeplinite într-o manieră de durată, nu una accidentală, nu forţată, nu temporară este doar un aspect. De fapt, durabilitatea convergenţei este fixată chiar în textul Tratatului de la Maastricht sub următoarea exprimare: „Un grad înalt de convergenţă sustenabilă”. Nu spune convergenţă nominală, ci spune un grad înalt de convergenţă sustenabilă, ceea ce înseamnă convergenţă în general. Însă acest detaliu a fost luat prea uşor de ceva vreme”, a susţinut Isărescu.

Acesta a adăugat faptul că nu doar convergenţa nominală este esenţială pentru sustenabilitate procesului de adoptare a monedei unice, ci se poate vorbi şi despre convergenţa structurală sau de cea instituţională.

„Mai mult, acum este evident pentru toată lumea că nu doar convergenţa nominală, ci şi convergenţa reală, convergenţa structurală, convergenţa instituţională sunt de asemenea esenţiale pentru sustenabilitatea întregului proces de adoptare a monedei euro. Este adevărat că opiniile cu privire la nivelul optim precum şi cu privire la relevanţa acestui factor pentru aderarea cu succes la uniunea monetară, sunt foarte diverse. Cu toate acestea, atingerea unui anumit nivel de convergenţă a veniturilor per capita, înainte de a trece la euro este esenţială, după părerea mea deoarece un decalaj mare de convergenţă ar putea complica managementul ciclurilor de afaceri, în absenţa unor politici monetare independente. Dar chiar şi ţările care sunt deja membre ale zonei euro ar trebui să continue să crească gradul de convergenţă reală”, a afirmat guvernatorul Băncii Naţionale.

Banca Naţională a României (BNR), în colaborare cu European League for Economic Cooperation – România (ELEC – România), a organizat, joi, conferinţa ‘The Danube Triangle’, cu tema „Convergence towards euro enlargement’.