Guvernele Suediei și Finlandei au criticat soluțiile de compromis referitoare la programul de salvare propus de Comisia Europeană

Economica.net
10 07. 2020
sanna_marin_m_7403_06_13185500

”Paşi în direcţia cea bună asupra cadrului financiar multianual, dar mai rămâne mult de lucrat asupra planului de relansare”, a scris pe Twitter premierul finlandez Sanna Marin (foto). ”Avem nevoie de o sumă globală mai redusă şi de un echilibru mai bun între subvenţii şi împrumuturi”, a mai estimat şefa guvernul finlandez despre fondul de redresare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană, din care 500 de miliarde subvenţii şi 250 de miliarde credite.

Şi Suedia a insistat asupra unei proporţii mai crescute a creditelor în raport cu subvenţiile, deşi ministrul suedez al afacerilor europene, Hans Dahlgren, a admis că propunerea lui Charles Michel reprezintă un progres.

În această propunere se regăseşte şi un ”rabat” de 798 de milioane de euro acordat Suediei pentru contribuţia ei la bugetul european, rabat considerat însă insuficient de ministrul Dahlgren.

Fondul de relansare propus de Comisia Europeană a fost primit cu reticenţă de patru state catalogate drept ”frugale”, respectiv Austria, Olanda, Suedia şi Danemarca, unii analişti considerând Finlanda cel de-al cincilea ”frugal”, acestea estimând că se vor găsi în situaţia de a finanţa economiile din sud mai puţin riguroase cu disciplina financiară, care sunt şi cele mai afectate de pandemia COVID-19.

Pentru crearea fondului de redresare, statele membre trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, modalităţile de rambursare a sumelor din acest fond ce vor fi constituite din bani atraşi de executivul comunitar de pe pieţele financiare, precum şi delicata problemă a condiţionalităţii, adică reformele cerute în schimbul accesării banilor.