Update: Guvernul a adoptat ordonanța de urgență prin care se organizează simultan alegerile locale și cele europarlamentare (Video)

„Perioada electorală pentru alegerile din data de 9 iunie va începe la data de 12 martie 2024 şi se va încheia în termen de trei zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial”, a declarat el, în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Victoria.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a precizat că AEP a fost coautor, alături de Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Afacerilor Externe, la elaborarea proiectului de OUG.

„Dacă cele două tipuri de alegeri, europarlamentarele şi locale, ar fi fost organizate separat, tot am fi avut nevoie de un act normativ, de o ordonanţă de urgenţă, deoarece între timp au intervenit modificări tehnice care făceau necesară reglementarea acelor domenii. Una din modificări priveşte organizarea votului în străinătate. S-a renunţat la ideea acelor liste suplimentare care erau consemnate cu pixul şi semnătura celor care votau. Acum folosim Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot”, a spus Toni Greblă.

În ce condiții pot candida aleșii locali din partea unui partid

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a precizat vineri că aleşii locali care vor dori să candideze din partea altui partid la alegerile din 9 iunie o vor putea face cu până 45 de zile înaintea scrutinului.

Conform articolului 33 al OUG, persoanele care deţin un mandat de ales local se pot înscrie în orice partid politic pentru a candida din partea acestuia la alegerile din 9 iunie, fără să le înceteze mandatul deţinut.

„De la data intrării în vigoare a OUG, să zicem de mâine, cel care vrea să candideze – consilier, primar, preşedinte de CJ – în numele altui partid decât cel cu care a câştigat alegerile în 2020, este liber să o facă. Are la dispoziţie 25-35 de zile, până înainte cu 45 de zile de la data alegerilor. Deci, are această posibilitate să îşi depună candidatura în numele altui partid. El nu pierde mandatul pe care îşi exercită atribuţiile în prezent. Până la data constituirii noului Consiliu, respectiv depunerii jurământului de primar, preşedinte CJ, el nu poate să îşi mai schimbe partidul în numele căruia a candidat la alegerile din 9 iunie”, a explicat Greblă, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.

Întrebat cu ce diferă actuala ordonanţă faţă de cea adoptată în urmă cu zece ani, care permitea primarilor să treacă la alt partid, dar care a fost ulterior declarată neconstituţională, Toni Greblă a replicat că este o decizie asumată de guvern, în contextul existenţei unui decalaj între data alegerilor (iunie) şi constituirea primelor consilii locale (începutul lunii octombrie).

„Este diferit pentru că acum s-a urmărit ca pentru o perioadă limitată, de la data începerii perioadei electorale şi până la terminarea alegerilor – având în vedere că există un decalaj până la constituirea noilor autorităţi alese – primarii, preşedinţii de Consiliu judeţean, respectiv consilierii locali, consilierii judeţeni – dacă consideră că aşa este bine pentru bunul mers al lucrurilor, să poată să candideze din partea altui competitor politic, fără să-şi piardă mandatul de ales local. Această posibilitate de migrare politică de la un partid la altul este posibilă numai pentru că este vorba de un decalaj între iunie, când se desfăşoară alegerile, şi probabil începutul lunii octombrie, când încep să fie constituite primele consilii locale, respectiv judeţene. (…) Este o decizie asumată de guvern, pentru a da posibilitatea acestora să candideze alegeri. Altfel, s-ar fi putut înţelege că li se restrânge dreptul de a candida, limitând doar la partidul care i-a desemnat acum patru ani de zile”, a spus el.

Toni Greblă a mai precizat că ordonanţa de urgenţă va permite un control al Curţii Constituţionale, în condiţiile în care orice OUG „trebuie confirmată” în Parlament. Pe de altă, a oferit asigurări că ordonanţa „nu încalcă prevederile” Constituţiei.

„Probabil vă referiţi la migraţia politică – e termenul pe care îl folosiţi… nu a fost niciodată declarată nici constituţională, nici neconstituţională şi în momentul în care aceasta era permisă, fără nicio restricţie, şi în varianta în care aceasta era interzisă cu desăvârşire, sub sancţiunea pierderii mandatului celui ales”, a spus el.

Toni Greblă a explicat şi ce s-ar întâmpla în cazul în care ordonanţa va fi declarată neconstituţională abia după ce îşi va produce efectele, iar o parte dintre aleşii locali vor fi avut posibilitatea de a trece la alt partid.

„Deciziile Curţii Constituţionale au aplicabilitate pentru viitor şi nu retroactivează, astfel încât ce s-a întâmplat sub efectul unei legi în vigoare păstrează caracter de legalitate. De la data intrării în vigoare, a publicării în Monitorul Oficial a deciziei CCR, toată lumea este obligată să respecte prescripţiile izvorâte din decizia Curţii Constituţionale”, a spus el.

Toni Greblă a subliniat că AEP „este străină de disputele politice” şi că decizia luată vineri este una de oportunitate politică, nu de constituţionalitate.

„Măsura poate fi considerată constituţională, este o decizie de oportunitate politică care aparţine competitorilor politici. Eu nu vreau să intru în această dezbatere, pentru că Autoritatea se va păstra neutră, echidistantă şi egală faţă de toţi competitorii politici”, a spus Greblă.

O singură infrastructură electorală

Greblă a mai anunțat că pentru alegerile din data de 9 iunie, europarlamentare şi locale, va exista o singură infrastructură electorală.

„Aşa cum este proiectul ordonanţei de urgenţă, va fi o singură infrastructură electorală. Deci, un singur Birou Electoral Central, un singur Birou de Circumscripţie, un singur Birou al Secţiei de Votare. În Biroul respectiv, numărul membrilor, să zicem al unui Birou de Secţie de Votare, pentru că asta interesează pe toată lumea, numărul va fi acelaşi care a existat şi în 2020. Vor exista la mijloc 5 urne, una pentru buletinele de vot pentru europarlamentare, celelalte patru pentru alegerile locale, respectiv primar, preşedinte de Consiliu judeţean, Consiliu Local şi Consiliu judeţean. Şi vor exista suficiente cabine, 5, 6, 7, în aşa fel încât, acolo cetăţeanul să-şi exercite dreptul de vot”, a declarat Toni Greblă, vineri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, după adoptarea proiectului.

Şeful AEP a adăugat că va exista o singură urnă specială pentru toată secţia de votare.

„Cu ea se vor deplasa doi din membri din Biroul Secţiei de votare, în condiţiile legii, pentru motivele pe care le ştiţi, desemnaţi de către preşedinte, împreună cu un subofiţer de la jandarmi sau de la Inspectoratul de Poliţie. În urna specială vor fi introduse toate cele 5 buletine de vot, dacă cetăţeanul respectiv optează să voteze pentru ambele două tipuri de alegeri şi dacă are dreptul să opteze pentru ambele într-o anume secţie de votare. Trebuie precizat că pentru alegerile europarlamentare există o singură Circumscripţie electorală pe toată ţara şi pe toată străinătatea. Şi, deci, un cetăţean român, indiferent unde se află, poate să-şi exercite dreptul de a vota pentru europarlamentare. Pentru alegerile locale trebuie să voteze numai în localitatea de domiciliu sau dacă are reşedinţa stabilită în acea localitate cu mai mult de 30 de zile înainte de data alegerilor”, a declarat Toni Greblă.

El a menţionat că şi infrastructura tehnică aferentă derulării votului a fost creată.

„Şi anume, pe aceaşi platformă informatică există două butoane, ca să înţeleagă toată lumea, dacă ai votat în localitatea de domiciliu pentru locale atunci este activat acel buton şi se înregistrează automat, dacă votezi şi pentru celălalt tip de scrutin e activat şi al doilea buton şi atunci înseamnă că ai votat pentru ambele tipuri de scrutin şi nu mai poţi vota nicăieri în altă parte. Poţi, în acelaşi timp, dacă, spre exemplu, eşti în Sinaia şi votezi la Sinaia pentru europarlamentare pentru că tu ai domiciliu în Bucureşti, nu ştii dacă ajungi în timp util la Bucureşti, şi atunci, ca să fi sigur că ai votat cel puţin pentru europarlamentare, votezi acolo pentru europarlamentare şi dacă ai ajuns în timp util până la închiderea secţiilor de votare în secţia de votare unde ai domiciliu poţi să-ţi exerciţi dreptul de vot şi pentru alegerile locale”, a declarat Toni Greblă.

Şeful AEP a precizat că votarea va începe la ora 7.00 şi se va termina la ora 22.00, cu posibilitatea de prelungire.

„Prelungire decisă de către Biroul Secţiei de votare dacă în afara secţiei de votare mai sunt alegători, preşedintele Secţiei de votare are posibilitatea să prelungească votarea până la ora 23.59 de minute”, a declarat Greblă.