Guvernul a adoptat ordonanţa privind interceptările. SRI va putea să facă cercetări în cazuri de trădare, spionaj și terorism

Hotărârea Guvernului vine la scurt timp dupa ce ordonanţa a primit avizul CSAT.

Ministrul Justiţiei a anunţat că 120 de poliţişti angajaţi deja în structurile MAI vor fi detaşaţi „de îndată” la Parchete.

„Nu se schimbă nimic, doar înlocuim resursa umană”, a spus Raluca Prună, care a precizat că soluţia este una temporară şi consideră că este nevoie de o dezbatere în societate pe aceasta temă. Ea a adăugat că impactul bugetar va fi de maxim un milion de euro, sumă ce reprezintă diferenţele salariale pentru cei 120 de poliţişti.

Potrivit OUG, procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructura Serviciului Român de Informaţii.

Ministrul Prună a anunţat că ordonanţa adoptată de Guvern modifică patru acte normative: Codul de procedură Penală, Legea privind organizarea judiciară, Legea privind organizarea şi funcţionarea DIICOT, precum şi Legea privind organizarea şi funcţionarea SRI.

‘Am modificat în primul rând Codul de Procedură Penală, articolul 142, alin.1, în sensul de a-l aduce în acord cu decizia Curţii, am mai modificat alin. 2 al acestui articol în sensul de a clarifica cum anume se realizează activităţile de punere în executare a mandatelor şi am pus într-un aliniat nou că procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi în cadrul poliţiei (…) folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate’ a explicat ministrul Justiţiei.

În ceea ce priveşte modificarea Legii 304 privind organizarea judiciară, ministrul Prună a precizat că s-a instituit un control judecătoresc asupra modului în care se pun în aplicare supravegherile tehnice.

‘Acest control judecătoresc se va realiza de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de către un judecător anume desemnat. Modul în care această verificare va fi făcută va fi evident prevăzut prin regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a ÎCCJ. O a doua modificare a Legii 304/2004 priveşte posibilitatea ca Ministerului Public să fie autorizat în primul rând să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor’, a detaliat Raluca Prună.

De asemenea, ea a arătat că prin ordonanţă s-a creat posibilitatea ca, în cadrul Ministerului Public, să poată funcţiona prin detaşare ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, creând astfel o simetrie cu ceea ce are la ora actuală DNA.

Un al treilea act normativ pe care îl modifică ordonanţa adoptată este Legea 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT.

‘Modificarea pe care am făcut-o este în acelaşi sens – de a crea posibilitatea ca, în cadrul DIICOT, să funcţioneze, prin detaşare ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, la fel, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Direcţiei’, a adăugat ministrul.

Cel de-al patrulea act normativ modificat a fost Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI, astfel încât, potrivit ministrului, Centrul Naţional de Interceptare a comunicaţiilor – desemnat prin lege cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale – ‘asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestor organe la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute de Codul de Procedura Penală”.

‘Insist pe cele două cuvinte, nemijlocit, pe de o parte, şi distinct, pe de altă parte. Nemijlocit, pentru că asta ne cere Curtea, prin decizia 51/2016, ca accesul acelor organe de urmărire penală să fie făcut, deci intervenţia umană să fie exclusiv făcută de organe de urmărire penală, asta asigurăm printr-un acces nemijlocit şi vorbim şi de un acces distinct, pentru că (…) – ştiţi că SRI este competent de la lege în materia mandatelor de securitate de siguranţă naţională şi în acest sens trebuie să existe un acces distinct, deci două fluxuri distincte pentru un tip de mandate şi pentru celălalt’, a precizat ministrul Justiţiei.

Ea a mai precizat că o altă modificare a Legii 14/1992 face referire la articolul care prevede că ‘organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest’.

‘În considerarea modificării despre care am vorbit la Codul de Procedură Penală, am spus că, prin excepţie de la aceasta regulă, organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penală speciale, în sensul prevăzut expres de Codul de Procedură Penală şi anume art. 55 alin. 5 şi 6, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică (…). În fond, ceea ce am făcut a fost să traducem prin lege referinţa sau să nu punem în pericol, să asigurăm continuitatea în ceea ce priveşte mandatele de siguranţă naţională care privesc strict Titlul 10 din Codul Penal şi infracţiunea de terorism’, a adăugat ministrul Prună.

Totodată, a fost schimbată legea de organizare a SRI pentru a delimita fără echivoc supravegherea tehnică dispusă pe un mandat de siguranţă natională de interceptările realizate de procurori. SRI-ul va fi abilitat în continuare să pună în aplicare mandate de ascultare în cazuri de trădare, spionaj și terorism. Astfel, pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice în dosarele de cercetare penală, scrie hotnews.ro.

Pentru Ministerul Public, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au fost rezervate câte 40 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară.

Curtea Constituţională a admis la 16 februarie, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică făcută de procuror poate fi executată nu doar de „organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei”, ci şi de „alte organe specializate ale statului”.