UPDATE Modificările Codului Fiscal explicate de Ministerul de Finanţe în imagini

În documentul pdf puteți vedea modificările aduse noului Cod Fiscal explicate în imagini de către Ministerul de Finanțe. 

Potrivit unui comunicat al Executivului, în domeniul impozitării societăţilor, ordonanţa de urgenţă adoptată în şedinţa de miercuri revizuieşte sistemul de impunere a microîntreprinderilor, astfel încât vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate şi IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro şi care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit.

‘De asemenea, se elimină condiţia privind realizarea de venituri din consultanţă şi management. Menţionăm că în prezent, firmele care obţin venituri din consultanţă şi management pot plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dacă aceste venituri nu depăşesc 20% din veniturile totale. Totodată, se includ în acest sistem şi persoanele juridice care nu intrau sub incidenţa acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieţei de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc şi din domeniul extracţiei resurselor naturale)’, se arată în comunicat.

Ordonanţa transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaţionale, prin: limitarea deductibilităţii dobânzilor; introducerea impozitării la ieşire – previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României; consolidarea regulii antiabuz, ce va permite autorităţilor române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obţinute din aranjamente abuzive; introducerea normelor privind societăţile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plăţii impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

În domeniul contribuţiilor sociale obligatorii, modificările au în vedere atât reducerea cotelor cumulate ale contribuţiilor sociale obligatorii, per total, cu două puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, cât şi reducerea numărului contribuţiilor sociale de la nouă (angajat şi angajator) la trei, după cum urmează: contribuţia de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat; contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat; contribuţia asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator.

Transferul sarcinii fiscale a obligaţiilor privind contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor se stabileşte astfel: ‘CAS şi CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajaţi, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS şi CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ’.

De asemenea, se stabileşte o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă definite potrivit legii.

‘Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) este în cotă de 10%, datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale’, se spune în comunicat.

Actul normativ prevede şi modificarea modului de stabilire a CAS şi a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente (de exemplu: consultanţi, experţi contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocaţi – numai CASS, notari – numai CASS) sau alte categorii de venituri.

‘Mai exact, acestea nu mai datorează contribuţiile sociale asupra venitului realizat, ci baza de calcul va fi venitul ales, care în cazul CAS trebuie să fie cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţară, iar baza de calcul a CASS va fi salariul minim brut pe ţară’, potrivit aceleiaşi surse.

Ordonanţa prevede că se exceptează de la plata CAS persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activităţi pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme – avocaţii, notarii, personalul monahal -, inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective – avocaţii salarizaţi etc.

‘În prezent, excepţia se aplică pentru orice venit din salariu şi asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au şi calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechităţi faţă de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii’, se arată în comunicat.

Se modifică şi modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, şomeri, persoane aflate în concedii pentru creşterea copiilor, persoane care obţin ajutoare sociale şi alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului.

‘Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate’, se arată în comunicat.

Prin măsurile adoptate, se introduce ‘Contribuţia asiguratorie pentru muncă’ în cotă de 2,25% datorată de angajatori.

‘Contribuţia asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale şi asigurării necesarului pentru plata prestaţiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariaţii, respectiv indemnizaţiile pentru şomaj, indemnizaţiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă şi boli profesionale’, explică aceeaşi sursă.

În domeniul impozitului pe venit, ordonanţa prevede reducerea cotei de la 16% la 10%.

Modificările aduse Codului fiscal vizează majorarea nivelului venitului lunar brut în funcţie de care se acordă deducerea personală, respectiv de la 1.500 lei (în prezent) la 1.950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere; de la 3.000 lei (în prezent) la 3.600 lei – limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.

De asemenea, pentru salariaţii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale

Mişa despre modificările fiscale: Venitul net al angajatului va creşte, iar angajatorul nu va plăti mai mult la buget

Venitul net al angajatului va creşte, iar angajatorul nu va plăti mai mulţi bani la buget urmare a scăderii impozitului pe venit de la 16 la 10%, a reducerii contribuţiilor sociale de la 39,25% la 37,25% şi a transferului contribuţiilor sociale obligatorii de la angajator la angajat, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa.

‘Ordonanţa mult discutată, dezbătută, care conţine modificări ale Codului fiscal incluse în programul de guvernare, deci cunoscute demult aceste modificări, aprobate prin Parlament, aduce importante beneficii pentru cetăţeni, cât şi pentru firmele care activează astăzi în România’, a afirmat ministrul Finanţelor în deschiderea şedinţei de Guvern, la solicitarea premierului Mihai Tudose.

Ionuţ Mişa a punctat ca primă măsură fiscală avută în vedere reducerea impozitului pe venit de la ‘16% la 10% pentru salariaţi, pensionari, persoane fizice autorizate, pentru veniturile din drepturile de autor şi cabinete individuale, pentru chirii, pentru dobânzi, arende, premii, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din alte surse şi investiţii, cu excepţia veniturilor din dividende, unde impozitul rămâne 5%’.

‘Totodată, se reduc contribuţiile sociale de la 39,25% la 37,25%, deci are loc o reducere a contribuţiilor sociale cu două procente. În corelaţie cu aceste două măsuri este o a treia măsură, care vizează transferul contribuţiilor şi sarcinii fiscale a obligaţiilor privind contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat, în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor. Vreau să menţionez că toate aceste trei măsuri cumulate vor avea ca efect creşterea venitului net al angajatului fără ca angajatorul să plătească mai mulţi bani la bugetul de stat’, a explicat ministrul de Finanţe.

Numărul contribuţilor scade de la 9 la 3 – CAS, CASS şi contribuţia asiguratorie pentru muncă

‘Ordonanţa vizează reducerea numărului de contribuţii sociale de la nouă contribuţii, cât sunt în prezent, la trei contribuţii, rămânând doar CAS, CASS şi contribuţia asiguratorie pentru muncă. Indiscutabil că această măsură va reduce birocraţia din punct de vedere fiscal şi e o măsură care simplifică foarte mult elementul de administrare fiscală şi va reduce, totodată, costurile efectuate de angajator’, a declarat Ionuţ Mişa în deschiderea şedinţei de guvern, în care a prezentat modificările aduse Codului fiscal.

Tudose: Guvernul vrea să introducă nişte măsuri foarte ferme în ceea ce priveşte externalizarea profitului

Guvernul doreşte să introducă nişte măsuri ‘foarte ferme’ în ceea ce priveşte externalizarea profitului, a anunţat, miercuri, premierul Mihai Tudose, adăugând că acest lucru a dus la ‘inflamare’.

Ministrul Muncii: HG referitoare la salariul minim pe economie va fi prezentată într-o şedinţă ulterioară a Executivului

Hotărârea de Guvern referitoare la salariul minim pe economie va fi prezentată într-o şedinţă ulterioară a Executivului din cauză că, în prezent, proiectul se află în transparenţă decizională, a anunţat miercuri ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.

‘Într-o primă lectură, săptămâna trecută, am citit hotărârea de guvern referitoare la salariul minim pe economie, care va fi prezentată într-o şedinţă ulterioară, deoarece, în acest moment, ea se află în transparenţă decizională, postată pe site-ul Ministerului Muncii, şi mai avem de luat avizul Consiliului Economic şi Social’, a declarat Vasilescu, la începutul şedinţei de Guvern de miercuri.

Potrivit ministrului Muncii, nu este niciun fel de întârziere în privinţa acestei HG.

‘Nu sunt niciun fel de modificări nici la această hotărâre de Guvern. De altfel, vreau să vă spun că, de regulă, salariul minim pe economie se stabileşte în luna decembrie. Anul acesta a fost un caz special pentru că Guvernul s-a investit mai târziu şi a fost dată hotărârea de Guvern chiar în luna ianuarie pentru anul acesta. Deci nu este niciun fel de întârziere, pur şi simplu trecem prin toate etapele necesare adoptării acestei hotărâri de Guvern’, a spus Vasilescu.

Ea a mai afirmat că sistemul informatic Revisal este pregătit să suporte modificarea contractelor individuale de muncă.

‘Referitor la întrebarea pe care mi-aţi pus-o în şedinţa de Guvern de săptămâna trecută, dacă Revisalul este pregătit astfel încât să poată să suporte modificarea contractelor individuale de muncă de la data de 1 ianuarie, vreau să vă spun că am făcut toate verificările necesare, sistemul informatic este pregătit. De altfel, în perioada următoare vom veni cu o hotărâre de Guvern care prelungeşte la 20 de zile lucrătoare, adică pentru toată luna ianuarie, perioada de introducere a contractelor individuale de muncă, astfel încât angajatorii să nu aibă niciun fel de problemă din acest punct de vedere’, a precizat Vasilescu.

În şedinţa de Guvern din 26 octombrie, Lia Olguţa Vasilescu a anunţat că salariul minim brut pe ţară va creşte la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018. ‘Vă propunem astăzi o hotărâre de Guvern într-o primă citire prin care salariul minim brut pe ţară să crească la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018, astfel încât salariile românilor să nu fie afectate de întoarcerea sarcinii fiscale. Suma este aferentă salariului prevăzut în programul de guvernare, care era de 1.550 de lei de la 1 ianuarie 2018, în condiţiile în care, la vremea respectivă, nu fusese luată în calcul întoarcerea sarcinii fiscale de la angajator la angajat’, spunea atunci Lia Olguţa Vasilescu.