‘Toate aceste trei tipuri de ajutoare sociale se vor subscrie acestui mecanism de venit minim de incluziune. La aceste ajutoare cumulate (…) se mai adaugă câteva elemente în plus, anume plata asigurărilor de sănătate (…), asigurarea de locuinţă pentru persoanele care au o locuinţă (…) şi eventual ajutoare de urgenţă în caz de necesitate. E un mecanism mai complex, dar care, din punct de vedere birocratic, este mult simplificat, în sensul că nu se mai depun, iată, trei solicitări pentru venituri diferite, ci o singură solicitare la primărie, care are datoria şi va avea capacitatea să implementeze toate aceste ajutoare’, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, la Palatul Victoria.
Acesta a explicat că persoana care beneficiază de acest venit ‘poate avea venituri de natură salarială, dar dacă nu depăşeşte plafoanele pe care le stabileşte legea, va putea beneficia la rândul ei de parte din venitul de incluziune’.
‘Condiţionăm acest venit minim de confirmarea că persoana respectivă e în căutarea unui loc de muncă, participă la cursuri de calificare profesională dacă este cazul, copiii persoanei respective merg la şcoală, e condiţie esenţială (…) şi participă, dacă este solicitată, la activităţi în beneficiul comunităţii. (…) În urma acestei cumulări de venituri vom avea creşteri a ceea ce înseamnă ajutoarele sociale cumulate (…). Cifra reper este 260 de lei. Pentru ajutorul de familie este de la 260 la un maxim de 428 de lei cu familiile cu mai mulţi copii, iar la ajutorul suplimentar pentru locuinţă se duce până la 600 de lei’, a susţinut purtătorul de cuvânt.
În ceea ce priveşte impactul bugetar, în 2018, primul an de aplicare a acestei legi, ‘este vorba de 600 de milioane de lei, în anul următor cifra creşte spre un miliard de lei’.